Nu c-am avea ceva cu ei, dar scoarța copacilor este în această perioadă a anului plină de substanțe binefăcătoare.
Iar ca să fim sigure că nu stricăm copacii aiurea, cel mai bine e să cumpărăm scoarța binefăcătoare de la farmacie. Dar de care și pentru ce anume?
Salcia, aspirină naturală
Prima dintre copaci care înverzește, salcia, este cunoscută de mii de ani ca analgezic, mă rog, ca leac garantat împotriva durerilor. Scoarţa sălciilor tinere conţine o substanţă numită salicozidă. Odată intrată în organism, aceasta se descompune, rezultând acidul salicilic. Pe scurt aspirină, care, e lucru știut, pe lângă efectul analgezic, este febrifugă, sedativă și antiinflamatoare.
Migrenă, depresii: 2-3 g pe zi de pulbere (scoarța copacului bine uscată și mărunțită, apoi râșnită foarte fin);
Reumatism, gripe: prepari o infuzie din două linguri cu scoarţă uscată și mărunţită la 250 ml de apă clocotită și iei câte 2-3 linguri pe zi;
Hemoroizi: băi locale cu infuzie;
Febră, insomnie, nevralgii: trei linguri pe zi cu decoct (două linguri cu coajă uscată şi mărunțită fierte 20-30 de minute într-o cană cu apă);
Faringite, stomatite: gargară cu decoct, de două ori pe zi.
Ulmul, anticoagulant
În China, scoarța ulmului e folosită în tratarea bolilor digestive. La fel pe la noi, chiar de multă vreme, datorită acţiunii antiinflamatoare şi emoliente asupra mucoasei intestinale.
Anemie, tromboze, boli digestive: câte o cană cu decoct neîndulcit (două linguriţe cu scoarţă uscată și mărunțită la o cană cu apă lăsate să fiarbă zece minute), de trei ori pe zi.
Stejarul, antiseptic
Goruni sunt pe la noi încă destui și de mult timp copacul acesta este un personaj important nu numai în legende, ci și în medicina populară. Scoarța lui are efect astringent şi antiseptic, acţionând asupra florei microbiene, dar și hemostatice (opreşte sângerările) şi cicatrizante.
Diaree, enterite, hemoragii interne: o cană cu decoct (două linguriţe cu scoarţă uscată şi mărunţită la o cană cu apă) de-a lungul zilei;
Hemoroizi: băi locale cu decoct;
Dermatite: comprese cu decoct, aplicate pe locul afectat o dată sau de două ori pe zi.
Castanul, antivaricos
Scoarţa de castan sălbatic, ăla care ne umbrește verile prin parcuri și pe marginea șoselelor, are proprietăţi febrifuge, fiind un fel de chinină şi piramidon naturale la un loc. Pe vremuri, era folosită cu destul de mare succes în tratamentul malariei. Conține o substanță care se numește esculozidă, chiar după numele latin al castanului (Aesculus hippocastanum), de fapt vitamina C2, cu rol deosebit în buna funcționare a capilarelor. Aceasta măreşte rezistenţa vasculară şi scade permeabilitatea pereţilor vaselor sangvine. De curând, s-a demonstrat în laborator că esculozida are efecte bune în tratamentele pentru varice şi hemoroizi, dar şi în hipertrofia prostatei.
Varice: prepari o tinctură din 100 g de scoarţă măcinată şi 300 ml de alcool de 40 de grade, pe care le lași la macerat 15 zile, apoi strecori; se iau câte 10-15 picături pe zi.
Vin din scoarţă de castan
Pui 50 g de scoarţă măcinată într-un recipient din sticlă care se închide ermetic, peste care torni un litru de vin alb. Lași la macerat șapte zile. Strecori și tragi în sticluțe. Bei câte un păhărel (30 ml) înainte de mese, ca băutură tonică, dar și ca tratament în diaree, dizenterie şi malarie, în loc de chinină.
Fagul, antilitiazic
Scoarţa – de la fag se folosesc în fitoterapie cam toate părțile componente – are acţiune astringentă, dezinfectantă, antiseptică pulmonar, cicatrizantă, febrifugă, antidiareică, purgativă, vermifugă şi tonic amară. Preparatele din scoarță de fag combat diareea, dizenteria, litiaza biliară şi paraziţii intestinali. Ajută la creșterea diurezei și dizolvarea pietrelor renale, la scăderea uremiei, în nefrite și cistite.
Litiază renală: prepari un decoct din două linguri de scoarță uscată și mărunțită fiartă zece minute în 300 ml de apă. Bei două căni pe zi, până trec durerile.
Citește și:
Care sunt cele mai bune 8 antibiotice naturale
Leacuri de la vestitorii primăverii
Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.13/31.03.2016
Autor: Irina Tudor Dumitrescu
Sursa foto: pixabay.com