Esti aici
Femeia.ro > Promo > Mierea, alimentul vieții

Mierea, alimentul vieții

Preparatele apicole previn și tratează numeroase afecțiuni, fiind alternativa naturală la tratamentul clasic. Apiterapia este recunoscuta ca având efecte pozitive în peste 500 de afecțiuni.

Ce este apiterapia

Preparatele din farmacia stupului – mierea, propolisul, polenul, lăptișorul de matcă, ceara, păstura și apilarnilul – sunt substanţele pe care le secretă sau le produce albina prin culegerea, transformarea, prelucrarea şi depozitarea unor substanţe naturale, colectate de oameni din stupuri.

Acestea au acțiune cu spectru larg datorită substanțelor hrănitoare din compoziție: aminoacizi esenţiali necesari metabolismului, vitamine, minerale, proteine, glucide direct asimilabile, lipide, enzime, coenzime, acizi organici etc. Produsele stupului se dovedesc eficiente în tratarea imunității slăbite, demineralizare, convalescență, precum și în răceli, gripe, tuse, eliminarea toxinelor, probleme sexuale, dermatologice (roşeaţă, acnee, ten încărcat, riduri de profunzime, piele îmbătrânită). Să le luăm pe rând și să vedem ce proprietăți are fiecare produs al stupului pentru sănătatea noastră.

  • 30 de milioane de ani este, se pare, vârsta albinelor pe Pământ!

Mierea, alimentul vieții

Este singurul aliment creat de o insectă ce are valoare nutrițională, terapeutică și cosmetică.

Ce conține

Unul dintre cele mai vechi alimente ale umanităţii, cu o istorie de peste 8.000 de ani, substanţa dulce din nectarul florilor cu care ne binecuvântează harnicele albine conţine peste 400 de principii utile organismului, fiind singurul aliment în care se găsesc toate substanțele necesare vieții: enzime, vitamine, minerale, fitohormoni, flavonoide și apă. Mai conține pinocembrină, un antioxidant asociat cu îmbunătățirea funcției cerebrale. Dintre vitamine, cele mai importante sunt din complexul B şi, în cantităţi ceva mai mici, vitaminele C, A, D şi K. Mineralele din miere sunt uşor asimilabile de către organismul uman. Acestea variază în funcţie de tipul de miere: potasiu, calciu, magneziu, fosfor, seleniu, crom.

La ce face bine

Hipocrate, părintele medicinei, recomanda mierea pentru afecţiuni gastrointestinale, renale, respiratorii, precum şi pentru vindecarea cutanată. Mierea este mai întâi de toate un energizant natural recunoscut din vechime. De asemenea, are o acțiune puternică antiinfecțioasă, antibacteriană, antimicrobiană și antiinflamatoare, stimulează metabolismul, facilitează digestia proteinelor şi grăsimilor, normalizează tranzitul, susține eliminarea toxinelor, previne osteoporoza, ajută la fixarea calciului în oase, este indicată în surmenaj, oboseală fizică sau intelectuală, debilitate, stări de convalescentă, tulburări de creştere, constipație, colită de putrefacție, ulcer, gastrită, ischemie cardiacă, afecțiuni respiratorii, boli de piele. Nu în ultimul rând, mierea este utilă în menţinerea echilibrului endocrin, ajutând la reglarea activităţii principalelor glande producătoare de hormoni.

Rețete utile

Tratarea tusei. Un remediu cu rezultate remarcabile este mierea cu lapte fiert. Se dizolvă 50 g de miere zaharisită într-o cană cu lapte fiert și se adaugă un gălbenuș crud, apoi se bea cu înghițituri mici. În tratarea tusei mai este folositoare și tinctura de propolis, astfel: 60 g de propolis la 200 g de alcool, din care se iau câte 15-30 picături de trei ori pe zi, înainte de mese.

Mască regenerantă. Mierea ajută la refacerea țesutului cutanat, acționând, grație antioxidanților, chiar și în privința ridurilor de profunzime. Înainte de pasteurizare, aceasta conține polen, propolis și alți compuși care stimulează regenerarea pielii, cicatrizarea rănilor, coșurilor și eczemelor, catifelarea tenului. Un adevărat elixir hidratant este combinaţia de miere, albuş şi zeamă de lămâie. Ţine zece minute şi apoi spală cu apă călduţă.

Infertilitate. Se înlocuiește zahărul în alimentație cu miere de floarea-soarelui (minimum șase linguriţe pe zi). Aceasta stimulează activitatea hormonală şi are efect reglator al activității ovarelor. La femeile cu insuficienţă ovariană se recomandă mierea polifloră cu lăptişor de matcă 2%.

Pansament gastric. Mierea diluată cu apă călduţă (o lingură de miere la 100 ml de apă) administrată cu o oră înaintea meselor scade aciditatea gastrică, calmează durerea, se comportă ca un pansament, contribuind şi la cicatrizarea ulceraţiei, în cazul ulcerului gastric. Această diluţie de miere în apă călduţă se poate utiliza şi în completarea tratamentelor specifice în cancerul gastric.

  • Mierea nu se ia în caz de diabet sau de obezitate întrucât crește brusc glicemia.

Propolisul, revoluție în medicină

Numit clei de albine, este unul dintre cele mai valoroase produse ale stupului, cu peste 70 de proprietăți curative.

Ce este

Propolisul este o substanţă cu aspect de răşină pe care albinele o colectează de pe mugurii, tulpina, ramurile și de pe scoarța unor arbori sau arbuști ce produc secreții rășinoase, apoi le amestecă în stup cu ceară și polen şi îl folosesc pentru a căptuși și igieniza stupul, acoperind fisurile şi apărându-se de microbi. Și oamenii îl folosesc în lupta cu bacteriile, virusurile, ciupercile.

Proprietăți

Propolisul are în compoziție flavonoide (vitamina P), acizi fenolici, acizi graşi, polen, minerale (zinc, fier, magneziu, cupru), vitamine (A, B1, B2, B3, E). Acest produs al stupului este eficient în bolile inflamatorii, ulcere, herpes, eczeme, boli respiratorii și ale cavității bucale (afte, parodontoză, carii), candidoză, tuberculoză, leucoree, plăgi postoperatorii, tricomonază, arsuri, furunculoză, lupus eritematos, tumori, afecțiuni oftalmologice. Iată câteva din beneficiile propolisului:

• antitumoral

• imunostimulent și imunomodulator

• antibiotic cu spectru larg

• antihemoragic

• antiviral

• antiherpetic

• scade secreția gastrică

• antiinflamator

• anestezic local

• antiedematos

• antioxidant

• hipocolesterolemiant

• depurativ

• antiparazitar

• antispastic

• hipotenor

• antisudorific

• cicatrizant

• mineralizant

• stimulează producția de colagen

• protejează de radiații

• nutritiv

• dezinfectant

• regenerant epitelial

Cum se ia

Cele mai multe utilizări sunt sub formă de tinctură (deoarece are cea mai mare concentrație de propolis). Recomandările sunt de 15-90 picături pe zi de tinctura de propolis, iar propolisul brut, 1-5 grame pe zi. Extern, are aplicații ca unguent, spray, supozitoare, ovule.

Remediu cosmetic

Pentru dermatita seboreică, amestecă o linguriţă de tinctură de propolis într-un litru de apă şi adaugă trei linguri de tărâţe şi o lingură de miere. Masează zonele afectate de mătreaţă, apoi spală cu şampon şi clăteşte. Dacă suferi de acnee, curăţă seara înainte de culcare tenul de impurităţi cu gelul tău demachiant, apoi îmbibă o dischetă de bumbac în tinctură de propolis. Lasă un sfert de oră şi clăteşte cu apă călduţă.

  • Propolisul brut (3-10 grame/zi) poate fi înghiţit după ce a fost mestecat 5-20 minute.

Lăptișorul de matcă, elixirul tinereții

Este produs natural de consistenţă cremoasă, secretat de glandele hipofaringiene ale albinelor lucrătoare tinere pentru a hrăni regina stupului din stadiul de larvă până la etapa adultă.

Beneficii

Acest elixir apicol are virtuţi antibiotice, antivirale şi antiinfecţioase, antifungice, fiind recomandat atât intern, în apiterapie, cât şi extern, în tratamente cosmetice (în creme și măşti de faţă, măşti de păr, pentru ten obosit, îmbătrânit, uscat, deshidratat, riduri, păr tern). Numit de vechii greci elixirul tinereții, lăptișorul de matcă are în compoziție numeroase vitamine, minerale, enzime, aminoacizi, dintre care unii nu pot fi sintetizați de organismul nostru, ceea ce îl face un supliment alimentar indispensabil dacă ne dorim un sistem imunitar puternic. Intern, pot fi luate 100-1.000 mg/zi, iar după înghițire trebuie să se consume suficiente lichide.

La ce e bun

Lăptișorul de matcă se recomandă în diabet zaharat, hiperlipidemie, aplazie medulară, atero- și arterioscleroză, boli pulmonare cronice, boli ale căilor aeriene, gingivită hemoragică, boli imunitare diverse, insuficiență renală cronică, poliartrită reumatoidă, boli ale glandelor suprarenale, boli infecto-contagioase, distrofii, malnutriție la sugari, convalescență, viroze, hipertensiune, oboseală cronică, stres, activitate intelectuală epuizantă, osteopenie, osteoporoză, fracturi, boli degenerative. Extrem de important este faptul că favorizează regenerarea celulară şi normalizarea activităţii unor glande endocrine și de aceea este indicat în insuficiențe endocrine diverse, sterilitate, frigiditate.

  • Se pare că lăptișorul de matcă are cea mai ridicată concentrație de vitamina B5 (acidul pantotenic, numit și vitamina antistres) dintre toate produsele naturale.

Rezultate dovedite

Studii recente efectuate în Japonia scot la iveală rezultate uimitoare. Un grup de voluntari de peste 60 de ani care au luat zilnic câte 3 grame de lăptișor de matcă dizolvat într-un suc a înregistrat nu doar nivel mai scăzut al glicemiei matinale, ci și îmbunătățirea sănătății psihice. Alte numeroase studii confirmă că acest produs al stupului este unul dintre cele mai puternice stimulatoare ale celulelor stem, sporind longevitatea și rezistența organismului. Totodată, are acțiune benefică în afecțiuni maligne.

Polenul, izvor de vitamine

Adunat de albine de la mii de flori ca hrană pentru stup şi materie primă pentru glandele ce produc lăptişorul de matcă, polenul se prezintă ca o pulbere de obicei galbenă ori ca granule mici.

Compoziție

Polenul crud este bogat în vitaminele C, E, complexul B, minerale (zinc, seleniu), dar și toți aminoacizii (direct absorbabili, fără efort digestiv), lipide, glucide, enzime, etc., putând fi considerat un adevărat aliment viu. Polenul este afrodiziac, antibacterian, antidepresiv, antiinflamator, antiparazitar, antipiretic, antitoxic, biostimulator, dietetic, antianemic, antihemoragic, scade colesterolul, ameliorează funcțiile cerebrale, gastrice, ale intestinului gros, funcțiile hepatice, sexuale, ale tiroidei, intervine în procesul de creștere, ameliorează structura pielii, îmbunătățește funcția memoriei și echilibrează emoțiile, întărește capilarele sangvine, inima, sistemul imunitar și acționează ca tonic general.

Cum se ia

Adulților li se recomandă 20-30 grame/zi sau 5 grame (o linguriță cu vârf) pentru fiecare 5-10 kilograme de masă corporală, iar copiilor, 5-10 grame/zi. Poate fi consumat ca atare sau în amestecuri, cu miere, lăptișor de matcă, ceai de plante, lapte, chefir, iaurt, zeamă de lămâie, sucuri de fructe. Pentru cei care nu au mai luat până acum, este indicat să înceapă cu două lingurițe cu vârf, adică 10 grame, dizolvate. Curele ar trebui să fie de minimum două luni. Pentru rezultate optime, se recomandă cure de două ori pe an, dar poate fi consumat tot timpul anului, fără restricții.

Proprietăți

Efectul fortifiant pe care îl are asupra organismului este acelaşi pentru piele. Aminoacizii, vitaminele şi antioxidanţii îl fac un ingredient obligatoriu în produse pentru piele şi păr:

• previne îmbătrânirea epidermei acționând împotriva radicalilor liberi;

• contribuie la formarea colagenului și favorizează înnoirea țesuturilor de profunzime ale pielii;

• protejează împotriva uscării pielii, făcând-o mai fermă;

• își dovedește eficiența în caz de unghii casante și căderea părului;

• este recomandat în problemele tenului indiferent de tipul acestuia, în acnee, riduri, aspect tern, pete brune;

• scade nivelul colesterolului;

• creşte apetitul, îmbunătățește funcţia digestivă, circulația sangvină, funcţionarea inimii şi a sistemului nervos, capacităţile sexuale;

• este adjuvant în bolile ficatului, intestinului, articulațiilor, afecțiunile vârstei a treia.

• protejează organismul împotriva stresului oxidativ.

Truc

Pentru păr strălucitor, adaugă polen şi zeamă de lămâie în şamponul tău obişnuit. Spală şi clăteşte abundent.

Știai?

Polenul este hrană esențială pentru vegetarieni. În funcție de tipul floral din care provine, acesta are un conținut de proteine de până la 40%.

Ceara de albine

Materie primă necesară construirii pereţilor fagurilor în care albinele depozitează mierea, ceara este nu doar un remediu cosmetic renumit, ci poate fi folosită și în scop terapeutic.

Aplicații externe și interne

În Antichitate, ceara era apreciată pentru calitățile emoliente, cicatrizante, antiinflamatoare şi nutritive asupra tegumentului, fiind folosită ca ingredient cosmetic, topită și aplicată pe piele pentru îndepărtarea părului nedorit. Nu se aplică însă pe răni, supurații sau arsuri. Datorită proprietăților antioxidante, este eficientă ca filtru UV când este adăugată în loțiunile de protecție solară. De asemenea, are calități antiseptice, antiinflamatoare, hidratante (conține multă vitamina A), intră în compoziția multor produse pentru îngrijirea pielii, a buzelor sau a părului. Ca tratament intern, ceara poate fi mestecată, fiindcă are rol de curățare a tartrului și de albire a dinților. Se pare că stimulează secreția salivară și, astfel, gingiile, tratând parodontoza. Tot când este mestecată, stimulează mucoasa stomacului, fiind benefică în anorexie şi hipoaciditate gastrică. De asemenea, în combinație cu alte ingrediente, ajută la buna circulație periferică, în bronhopneumonie, în afecțiuni ale zonei bucale.

Știai?

În stomac ceara nu este digerată, ci acționează ca emolient, înlesnind tranzitul intestinal.

Păstura, pâinea albinelor

Este unul dintre cele mai valoroase produse ale stupului, greu de egalat în privința nutrienților, însă este cel mai puțin cunoscut. Provine din polenul fermentat de către albine pentru hrănirea puilor.

Cum se formează

Polenul este adus în stup și introdus în celula fagurelui împreună cu mierea și enzimele proprii ale albinelor. În final, celula este sigilată cu ceară. Aici, sub influența substanțelor naturale adăugate de albine, a microorganismelor, a temperaturii și umidității ridicate, polenul trece printr-o serie de transformări biochimice și de structură, transformându-se, după circa trei luni de fermentare naturală, în păstură. În comparație cu polenul, păstura este mult mai valoroasă datorită zaharurilor, vitaminelor, enzimelor, aminoacizilor și acidității.

Compoziție unică

Păstura conține zaharuri simple, vitamine (A, B, C, E şi K), acid lactic, enzime şi minerale (sodiu, potasiu, fosfor, zinc, magneziu, calciu, fier, seleniu), fitohormoni, polifenoli cu efect antioxidant, compuși antibiotici și antivirali. Este indicată în prevenirea și tratarea anemiilor, redând vitalitatea și starea de bine. Păstura are un gust dulce-acrișor și poate fi înghiţită pur şi simplu sau amestecată cu iaurt, cereale sau pâine. Pentru început, se ia o cantitate mică, ajungându-se la 1-2 lingurițe/zi. Se ține sub limbă cât mai mult posibil înainte de-a o înghiți. Avantajul este că poate fi consumată și de cei cu sensibilitate la polen. Pentru ameliorarea stării generale, se poate face o cură de trei luni.

Susține sistemul digestiv

Prin cantitatea mare de seleniu, păstura este unul dintre cele mai bune produse pentru detoxificare. De aceea, este des recomandată celor care suferă de afecțiuni ale tubului digestiv (constipație cronică, enterocolite, colite de fermentație, tranzit intestinal dereglat, boli ale colonului) și boli hepatice (inclusiv hepatită acută sau cronică și ciroză uscată sau umedă, datorită capacității extraordinare de a regenera ficatul). Păstura este, de asemenea, un bun adjuvant în colesterol mărit, probleme circulatorii, ateroscleroză, reumatism, stres, cefalee, stări de oboseală, amețeli, afecțiuni urinare și ale prostatei, chisturi ovariene, noduli mamari. Totodată, este des folosită în măștile cosmetice, fiind intens hidratantă pentru piele în combinație cu lăptișor de matcă, miere și extracte de flori.

Știai?

Proprietăţile antibiotice fac ca păstura să poată fi păstrată mulți ani fără să se observe modificări cantitative sau calitative.

Veninul curativ

Este sintetizat de glandele de venin ale albinelor și păstrat în sacii de venin cu scopul de apărare proprie și a coloniei.

Efecte asupra organismului

• Administrat în doze mici, de cadre specializate, veninul este un medicament eficient, cu numeroase proprietăți:

• are efect antibiotic, inhibând înmulțirea bacteriilor și a fungilor;

• este un puternic antiinflamator, după unii specialiști depășind hidrocortizonul;

• întinerește pielea prin accelerarea circulației sangvine;

• mărește producția de suc gastric;

• reglează ritmul cardiac și temperează aritmiile;

• scade tensiunea arterială;

• are acțiune anticoagulantă, reducând vâscozitatea sangvină;

• scade nivelul colesterolului;

• activează sistemul imunitar;

• îmbunătățește starea generală a organismului;

• mărește longevitatea;

• protejează de radiațiile din tratamentul oncologic;

• este eficient în boli ale sistemului imunitar, endocrine, boli virale, varice, tumori.

100 de înțepături pentru un adult pot fi benefice pentru sănătate doar dacă sunt administrate de către cadre specializate. În caz contrar, veninul poate deveni toxic. Datele arată că 300 de înțepături simultane pot perturba sistemele cardiovascular, respirator și nervos. Peste 500 de înțepături pot cauza moartea prin paralizia centrului respirator.

Ac de cojocul bolilor

Oamenii de știință americani au descoperit că înțepăturile de albină diminuează durerea provocată de artrita reumatoidă. Iar cei sud-americani au aflat că anumite molecule din veninul albinelor sporesc nivelul de glucocorticoizi, hormoni cu rol antiinflamator.

Citește și:

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.22/02.06.2016
Autor: Lidia Năstase
Sursa foto: pixabay.com

Comments

comments

Lasă un răspuns