Spânzul este un antireumatic puternic, având efect antiinflamator și calmant chiar și în doze mici.
Virtuțile tămăduitoare ale spânzului (Helleborus purpurascens) sunt consemnate în lucrările lui Hipocrate, părintele medicinei, care considera că planta are capacitatea de să redea vigoarea organismului și să înlăture bolile grave. Și cercetătorii contemporani i-au studiat potențialul, demonstrând, în urma unor experimente, că extractele din spânz întăresc imunitatea și favorizează refacerea unor ţesuturi distruse de boli degenerative. Însă, pe cât de valoroasă e planta în terapia cancerelor, pe atât de toxică devine dacă tratamentul este urmat după ureche.
Medicament puternic
Floarea mare și verde-purpurie a spânzului apare spre final de iarnă și început de primăvară, cu mult înainte să i se ițească primele frunze. Culoarea petalelor variază în funcție de specie (sunt în jur de 20), unele fiind albe sau de un roșu-violaceu închis. Plantei îi plac locurile umbroase și umede, dezvoltându-se frumos și amplu la margine de pădure, în zonele unde copacii sunt rari. Cea mai mare concentrație de specii din genul spânzului se află în Balcani și Carpați. În fitoterapie, sunt folosite mai ales rădăcinile, cu efect de medicament puternic, eficient în numeroase boli, de la reumatism şi dureri de cap la tumori benigne şi cancer. Paradoxal, pe cât de bine face, pe atât de toxică e această plantă: specialiștii spun că o doză de 5 g poate să ucidă, însă a cincea parte dintr-un gram salvează vieţi. Simptomele intoxicaţiei cu spânz sunt vomă puternică, iritaţii ale mucoaselor cu sângerare, ritm cardiac încetinit şi aritmii, paralizia respiraţiei, tremur muscular, comă, deces. Deși recomandat în anumite doze ca excelent cardiotonic, spânzul este interzis în afecțiunile cardiace grave, în sarcină și slăbiciune fizică extremă.
Otrava care vindecă
Mulţi cercetători români au studiat cu succes această plantă. Primul dintre ei, dr. Boici, a uimit în anii ’60 lumea medicală cu vindecarea unor cazuri grave de reumatism cu ajutorul unor fierturi din spânz preparate în casă. În acea vreme, doctorul dobândise faima unui adevărat magician: veneau la el oameni bolnavi de ani întregi, unii chiar imobilizaţi în cărucior și, după câteva şedinţe de tratament cu spânz, plecau acasă pe picioarele lor. Boici a brevetat o serie de medicamente pe bază de spânz, folosite pentru tratarea multor afecţiuni. Ulterior, cercetările cu privire la această plantă au ajuns în prim plan. Azi, potențialul spânzului nu mai este o necunoscută, planta fiind tot mai folosită în terapiile alternative contra cancerului – desigur, sub rezerva că este periculos, iar dozarea trebuie făcută doar de medicul specialist.
Bolile articulațiilor
Fiind un antireumatic puternic, spânzul este utilizat extern cu rezultate remarcabile în reumatism, sciatică, artrite, lombosciatică, discopatii, luxații, contuzii, precum și în unele forme de paralizie.
Infuzie: pune o bucată de 3 mm de rădăcină de spânz sau 1-2 bucăți de 3 mm de frunză la o cană de 250 ml de apă clocotită. Lasă acoperit 2-3 minute și strecoară. Folosește infuzia aplicând comprese pe locul dureros, apoi lasă descoperit, ca să se zvânte.
Macerat: toacă mărunt o rădăcină mică de spânz, pune-o într-o sticlă și toarnă peste ea apă călduță. Lasă o lună la macerat, apoi filtrează. Fierbe lichidul rezultat și combină cele două extracte. Lichidul obținut folosește-l pentru în comprese pe care le aplici pe zonele afectate. Pentru efect sporit, ține-le o oră, apoi lasă locul să se zvânte. Aplică o singură dată pe zi, mai multe zile la rând, până la dispariția nevralgiei.
Tinctură: într-o sticlă de culoare albastră, pune rădăcină de spânz rasă peste care toarnă alcool de 60 de grade (la o parte plantă, șase părți alcool). Lasă la macerat 30 de zile și folosește extern, pentru comprese sau masaj delicat. După folosire, spală bine mâinile.
Pastă: pentru cataplasme, macină fin rădăcină de spânz, pe care o amesteci într-un vas cu puțină apă caldă până ce obții o pastă de consistența aluatului. Pune pe un tifon și aplică pe zonele afectate, apoi acoperă cu nailon pentru a menține umiditatea, timp de o oră. Nu aplica pe răni deschise sau pe zone cu eczeme!
Unguent: este eficient în toate bolile inflamatorii ale articulațiilor, fiind disponibil în magazinele tip plafar. Reduce durerea, are acțiune antispastică, stimulează circulația și redă mobilitatea articulațiilor. Aplică local, de 2-3 ori pe zi, pe porțiunile afectate.
Știai?
Deși e asemănat cu trandafirul, spânzul nu are nicio legătură cu el. Planta face parte din familia Ranunculaceae, aceeași în care găsim floarea-Paștelui, ruscuța-de-primăvară și untișorul.
Citește și:
Remediu natural pentru gastrita
14 plante in lupta cu diabetul
Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.4/29.01.2015
Autor: Lidia Năstase
Sursa foto: Guliver/Thinkstock
Cunoaște cineva fitoterapeuți care folosesc spânzul pentru tratarea reumatismului și pe cale interna?Am înțeles că e foarte toxic, dar face minuni in tratarea reumatismului!
M-ar interesa si pe mine daca cineva poate da informatii despre cum se prepara unguentul din ceasta planta pentru artrita.