Crăciunul e întâmpinat în fiecare an cu emoţie şi bucurie. Parcă toată lumea asta ar fi mai bună, mai veselă, mai darnică. Nu numai creştinii care sărbătoresc de Crăciun Naşterea Mântuitorului.
Crăciunul, spiritul lui, a ajuns practic universal. Pe lângă liste de cadouri şi copii fericiţi, sărbătoarea presupune şi decor, lumini şi multă veselie. Şi ce alt decor ar fi mai potrivit de Crăciun decât plantele veşnic verzi? Vâscul, bradul şi ilicele, toate sacre cu mult timp înaintea Naşterii lui Hristos, dar păstrate de creştinism pentru încărcătura de simboluri şi… sănătate!
Vâscul scade tensiunea
Este o plantă semiparazită ce crește în copaci (conifere şi foioase) şi pomi fructiferi (pruni, meri). Pe cât de sănătoase sunt frunzele şi tulpinile, pe atât de toxice sunt bobiţele, aşa că mare atenţie: frunzele conţin acetilcolină, care le dă efectul antiseptic, şi acid oleanolic (imunostimulator), vitaminele C şi E, au şi efect citostatic. Studii întreprinse în România, Austria și Australia au demonstrat ştiinţific că extractul de vâsc produce o încetinire a procesului de creştere a diverselor tumori maligne sau benigne şi influențează benefic imunitatea.
Mai mult, vâscul are calitatea de a îmbunătăţi circulaţia arterială a sângelui, făcând să scadă tensiunea.
Cum se ia: ½ linguriţă rasă de pulbere dimineaţa, pe stomacul gol; pulberea trebuie ţinută sub limbă un sfert de oră, apoi înghiţită cu un pic de apă (rezultatele se văd după 2-3 săptămâni). Sau două căni de macerat pe zi, băute în 3-4 prize, întotdeauna pe stomacul gol.
Alte leacuri cu vâsc
% Pui patru linguri cu pulbere fină în ½ borcan de miere lichidă; adaugi 10-20 de picături de ulei volatil de cimbru, 30 de picături de ulei volatil de mentă şi omogenizezi. Iei câte o linguriţă, de patru ori pe zi, timp de minimum o lună, în crize de astm, chiar şi în cele puternice.
% Se fac cure de minimum trei luni cu plămădeală (pulbere amestecată cu alcool) de vâsc: o lingură de plămădeală la 100 ml de ceai din fructe de păducel, de două ori pe zi, înainte de masă. Se recomandă în sterilitate feminină şi masculină.
% Amesteci în proporţii egale pulbere de vâsc, talpa-gâştei, creţişoară şi sunătoare. Iei de trei ori pe zi câte o linguriţă rasă, cu un pic de apă. O combinaţie foarte bună împotriva tulburărilor legate de menopauză.
Druizii, preoţi celţi, tăiau vâscul numai după solstiţiul de iarnă, iar obiceiul sărutului sub mănunchiul de vâsc vine tot de la ei: dacă duşmanii se întâlnesc sub vâscul sacru, trebuie să depună armele şi să accepte un armistiţiu până a doua zi.
Ilicele alungă gelozia
Frunzele veşnic verzi ale ilicelui sunt nu de ieri, de azi, ci de mii de ani simbolul nemuririi, în general, şi al saturnaliilor, în special. Aşa a ajuns să fie una dintre plantele Crăciunului. Un preot catolic explica de ce o plantă păgână, să-i spunem astfel, a ajuns simbol al Naşterii Domnului. Primii creştini, obişnuiţi să-şi dăruiască ramuri de ilice ca urări pentru anul nou, şi-au zis că vârful ascuţit al frunzelor poate simboliza coroana de spini a lui Iisus pe drumul crucificării, iar fructele roşii, sângele scurs din rănile sale. Ilicele nu este folosit numai ca plantă decorativă și simbol al Crăciunului, ci şi de leac. Se folosesc numai frunzele, fructele fiind foarte toxice. Au efect antiinflamator, depurativ şi diuretic.
Cum se ia: se usucă frunzele, apoi se mărunţesc şi se prepară o infuzie din 15 g de frunze la o cană cu apă clocotită, acoperite 20 de minute. Se bea o cană pe zi pentru scăderea febrei, probleme ale vezicii urinară, în gută şi reumatism.
Alte leacuri cu ilice
% Prepari cu ajutorul storcătorului de fructe suc din frunze proaspete. O linguriţă pe zi tratează icterul.
% Remediul floral Bach pe bază de ilice (îl găseşti în magazinele cu preparate naturale sau online) este recunoscut ca alungând sentimentele neplăcute, gelozia, stresul. Două picături sunt suficiente.
Când druizii plecau la cules de vâsc, purtau în plete crenguţe de ilice pentru protecţie. Ilicele apără de duhuri rele şi de magia neagră.
Bradul taie pofta de mâncare
Crăciun fără brad nu există! Dar obiceiul e relativ nou la noi şi a fost primit iniţial cu destulă reticenţă de cei care se considerau păstrătorii tradiţiei. Bradul are într-adevăr un rol important în viaţa românilor, dar ca pom de nuntă (neîmpodobit) sau de înmormântare (împodobit). Bradul de Crăciun este un obicei germanic ajuns la noi pe la finele secolului al XIX-lea. Să ne bucurăm de acest obicei care aduce în case bucurie, frumuseţe şi… sănătate. Bogate în uleiuri volatile, acele de sunt minunate în tratarea insomniilor, a bolilor respiratorii și reumatismului.
Cum se ia: zdrobeşti un pumn de ace de brad, torni peste ele apă clocotită (o cană la o lingură de ace); le fierbi zece minute la foc mic, strecori şi bei cât mai fierbinte – trei căni pe zi, înainte de masă. Se recomandă în tuse persistentă, gripă, insomnii.
Alte leacuri cu ace de brad
% Crenguţe tinere se dau în fiert vreo 10-15 minute și se toarnă apoi în apa de baie caldă, în care stai 20 de minute. 2-3 astfel de băi pe săptămână sunt minunate în reumatism, rinită, oboseală cronică.
% Prepari un macerat din ace de brad zdrobite şi miere de brad (proporţie 1:1), pe care îl laşi la cald 30 de zile, apoi îl pui în sticluţe închise la culoare cu dop, la frigider. Iei câte o linguriţă de trei ori pe zi pentru creşterea imunităţii, tuse persistentă sau în cure de slăbit.
Inițial, pe la noi bradul de Crăciun era împodobit cu mere, nuci, biscuiţi şi fâşii de hârtie colorată.
Citește și:
Leacuri împotriva durerilor de articulații
Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.49/10.12.2015
Autor: Irina Tudor Dumitrescu
Sursa foto: pixabay.com