Un element foarte important într-o relaţie, inclusiv în cea de cuplu, încrederea dintre parteneri este pe cât de uşor de pierdut, pe atât de greu de recâştigat. Nu imposibil însă.
Încrederea dintre oameni, în general, nu apare din senin, ci se dobândeşte. Când într-o relaţie de cuplu aceasta lipseşte, îşi fac loc remarcile jignitoare, o suspiciune permanentă şi, chiar mai rău, dorinţa urmată de eforturi susţinute de a-l ţine sub control pe celălalt. Două sunt modalităţile în care poţi reacţiona când te confrunţi cu o astfel de nemulţumire. Fie laşi relaţia să se transforme într-un calvar, fie te gândeşti cum anume s-a ajuns într-o asemenea situaţie şi iei măsuri de remediere. Nu este imposibil, dar va fi nevoie de ceva efort şi, deloc de neglijat, de multă atenţie. Totul e să vrei.
Neîncrederea în sine
Aşadar, cu ce începi? Cu tine. A avea încredere în ceilalţi înseamnă să ai mai întâi încredere în propria persoană. Doar astfel poţi inspira chiar tu încredere altora. Cam de aici ar trebui să începi. Se întâmplă deseori ca neîncrederea în partener să nu fie provocată de acesta, de cel învinuit, ci de celălalt, cel nemulţumit. Altfel spus, ea se poate manifesta din cauză că eşti marcată de vreo temere, chiar dacă nu-ţi dai seama de ea:
# ţi-e frică că nu eşti suficient de frumoasă, deşteaptă, interesantă încât să meriţi să fii apreciată şi iubită de partener;
# ţi-e teamă că îi poate ieşi în cale o alta, care să-i pară mai atrăgătoare decât tine;
# ţi-e frică să nu găsească pe cineva care să-i ofere ceea ce ştii că tu nu poţi.
Niciuna din ele nu-ţi este de folos, ci, dimpotrivă, fiecare poate şubrezi considerabil relaţia dintre tine şi partener. De ce nu iei în considerare şi că, la un moment dat, te-a ales tocmai pe tine?! Dar mai eşti la fel ca atunci când ești sigură că i-ai plăcut? Îngrijită, atentă la postură şi vestimentaţie, zâmbitoare, afectuoasă. O întrebare importantă, pe care e bine să ţi-o pui, răspunsul putând să îți sugereze chiar soluţia îmbunătăţirii relaţiei voastre, a reinstalării armoniei.
Situaţia, sub control
Da, starea relaţiei de cuplu, nu doar acţiunile celuilalt! Se întâmplă, susţin psihologii, ca, atunci când se pierde încrederea în partener, să apară dorinţa de a controla pe cât posibil, toate acţiunile lui. Ceea ce, în pofida eforturilor depuse, susţin tot ei, nu garantează vreun efect pozitiv. Desigur, cei care recurg la asemenea strategii nu doresc decât să menţină relaţia de cuplu, rezultatul final fiind totalmente opus celui scontat. Neîncrederea în celălalt, suspiciunea şi constrângerile nu fac decât să slăbească așa de mult legătura emoţională dintre parteneri, încât se ajunge la o ruptură ireparabilă.
Aspecte de luat în seamă
Şi-atunci ce-i de făcut? Te complaci în situaţia creată și îți plângi nefericirea sau devii mai puternică, nelăsându-te doborâtă de gânduri negative și luând măsuri de îndreptare a lucrurilor. Atenţie: indiferent de alegere, energia pe care o vei cheltui e aceeaşi. Aşadar, mult mai indicat e să încetezi a te mai gândeşti cum să găseşti cea mai eficientă modalitate de a-ţi controla partenerul și să iei în calcul următoarele:
# ce l-a determinat să-şi schimbe atitudinea faţă de tine şi cum să-l faci s-o aibă pe cea dinainte, care te mulţumea, te făcea să te simţi bine în compania lui;
# ce este foarte important pentru el, ce-i place, ce-l pasionează. Nu-i vorba de certitudinea că nu te va părăsi pentru o alta, ci şi de armonia relaţiei voastre! Iar pentru asta se cuvine să ai încredere în ce face, în deciziile pe care va trebui să-l lași să le ia, să-l încurajezi şi să-l apreciezi. Așa încât să ştie că poate conta oricând pe tine, pe sprijinul tău;
# ce să faci ca traiul în comun să vă aducă mai multe satisfacţii şi să vă bucure;
# staţi de vorbă, comunicarea este esenţială într-o relaţie. Fără agresivitate, fără a-l forţa să poarte discuţii de care pare a nu fi interesat sau în momente când pur și simplu n-are chef. Oricum ar sta lucrurile, încearcă să-l înţelegi. Iar în ce te priveşte, fii sinceră! Încrederea nu se poate clădi pe minciună, ea se dobândește doar prin sinceritate;
# nu-l critica. Certându-l mai tot timpul şi umilindu-l, nu faci decât să adânceşti prăpastia dintre voi şi vei pierde respectul celui pe care îl dezaprobi în tot ce face;
# nu încerca să-l schimbi. Din start, o asemenea încercare este sortită eşecului. Doar ştii că oamenii nu se schimbă aşa de uşor, chiar şi atunci când doresc. Se pot însă debarasa de obiceiurile care-i supără pe ceilalţi.
Un pic de atenţie, te rog! Aşa îţi vine să-i strigi când îl simţi prin preajmă, absent parcă. Nu te repezi. Aceeaşi dorinţă, nerostită, ar putea-o avea şi el. Cei inteligenţi ştiu că pentru a cere şi primi ceea ce vrei, mai întâi trebuie să oferi. Ce zici? Nu-i aşa că nu-ţi ia cine ştie ce timp pentru ca, trecând pe lângă iubitul tău, să-i dai un sărut în fugă, să-i adresezi câteva cuvinte duioase, să te interesezi de problemele lui de serviciu. Chiar dacă nu-ţi vezi capul de treburi, nu neglija acest aspect. E important. Pentru tine. Pentru el. Pentru relaţia dintre voi. Armonia într-o relaţie de cuplu nu depinde doar de unul dintre parteneri, ea este rezultatul unui efort reciproc, al îndeplinirii dorinţelor şi aşteptărilor unuia de la celălalt.
Citește și:
Dragostea ca-n prima zi, un mit
Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.14/07.04.2016
Autor: Olga Sveduneac
Sursa foto: pixabay.com