Esti aici
Femeia.ro > Relatii > Psihologie > Alcoolul: punct și de la capăt

Alcoolul: punct și de la capăt

Durerea provocată de traume, lipsa afecţiunii celor dragi, umilirea, neîncrederea în sine sunt câteva dintre cauzele care duc la dependență, fie că vorbim de substanţe sau comportamente.

Dependenţele, incriminate şi etichetate, sunt mai mult decât par   un viciu , ele ascund suferinţe sufleteşti adânci, uneori atât de profunde, încât nu mai ştii de unde vin. Sunt răni dureroase pe care le îngropăm în subconştient pentru a face faţă mai uşor vieţii. Alteori, e vorba de suferinţe ale psihicului care fie nu sunt conştientizate, fie nu sunt tratate la specialist şi, prin anumite substanţe, se încearcă o alinare a durerii şi obţinerea stării de bine. Drogurile duc la degradări majore ale creierului, ireversibile. Nici alcoolul, chiar dacă este privit cu indulgenţă de foarte mulţi, nu este mai breaz. Dacă vorbim de dependenţa de computer sau jocurile de noroc, acestea pot ascunde afecţiuni psihice care, netratate, vor afecta sănătatea fizică şi socială a celui în cauză, chiar dacă nu există o substanţă distrugătoare la mijloc, ba chiar situaţiile limită financiare în care se ajunge pot împinge la suicid.

Alcoolul, prietenul perfid

„Beau şi eu ca tot omul“, spun des cei care cad în patima alcoolului. E prima fază, cea de negare. Nu se consideră dependenți şi îi supără eticheta de alcoolic pusă de cei din jur. Această dependenţă se poate trata (dacă nu a lăsat deja urme, pentru că un consum acut poate duce la demenţă), cu condiţia să accepţi că ai o problemă şi să identifici cauzele şi mecanismele care te-au dus pe această pantă.

Care este consumul nepericulos?

Medicii spun că o unitate de alcool pe zi pentru femei şi două pentru bărbaţi înseamnă un consum responsabil. O unitate înseamnă: 330 ml de bere, 125 ml de vin, 40 ml de tărie.

Pare un viciu nevinovat

Tinerii încep să consume alcool la petreceri şi uneori anturajul întreţine acest comportament până ajunge o obişnuinţă. Alteori, o traumă duce la consumul de alcool pentru a diminua durerea sufletească. Specialiştii spun că şi factorii genetici contribuie substanţial la dependenţa de alcool. Riscul de apariţie a problemelor legate de alcool creşte de 3-4 ori la indivizii care au rude cu probleme similare. Riscul e cu atât mai mare, cu cât numărul rudelor care au avut probleme cu alcoolul este mai mare şi cu cât gradul de rudenie este mai apropiat.  Un alt factor de risc important sunt afecţiunile psihiatrice asociate. Există o corelaţie semnificativă între depresie și consumul de alcool. „Cei cu anxietate generalizată vor să-şi potolească tensiunea interioară cu ajutorul alcoolului. Pacienţii cu tulburare afectivă bipolară pot avea un consum ridicat de alcool atât în episoadele depresive, cât şi în cele maniacale. Legătura dintre schizofrenie şi consumul de alcool este semnificativă şi se corelează cu un prognostic nefavorabil“, spune Andrei Perdeică, psihiatru.

Alcoolul îţi afectează sănătatea

Consumul abuziv te afectează pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung. Greaţa, vărsăturile, durerile de stomac, arsurile, durerile de cap, căzăturile sau vânătăile sunt puse pe seama unor afecţiuni, nimeni nu bănuieşte că ele pot avea legătură cu alcoolul consumat în exces.

Relaţiile sunt în pericol

Sentimentele de depresie, vorbirea şi exprimarea dificilă, confuzia, problemele de memorie şi emoţiile greu de controlat sunt determinate tot de consumul de alcool. Apar certuri tot mai dese cu cei din familie, cu colegii şi uneori se ajunge la lucruri regretabile: acte de violenţă, condus periculos, cheltuieli nejustificate.

După ani şi ani…

Efectele consumului abuziv de alcool pe termen lung duc la tremurături, frisoane, boli de stomac, de ficat, de pancreas, de inimă, dureri de muşchi, amorţeli la nivelul membrelor inferioare, mers anevoios. Apar şi stări nejustificate de frică, nervozitate, tulburări de somn, insomnie, episoade de gelozie, iritabilitate, depresie, scad dorinţa şi capacitatea sexuală. Izolarea socială şi cheltuielile însemnate îţi creează probleme atât cu familia, cât şi cu cercul de apropiaţi.

„Consecinţele abuzului de alcool asupra individului sunt multiple. Sănătatea lui este afectată: boli cerebrale, hepatice, cardiovasculare, perturbarea ritmului somn-veghe. Consumul de alcool predispune la accidente; în România, 27% din accidentele auto se produc pe fondul consumului de alcool. Sindromul alcool fetal, cauzat de consumul de alcool în timpul sarcinii, este cea mai frecventă cauză de retard mintal“, spune Andrei Perdeică, psihiatru.

Program online de tratament

Pe www.alcohelp.ro îţi poţi face testul în doar 5 minute şi să-ţi evaluezi singur consumul de alcool. Dacă scorul tău e mai mare de 8 puncte, poţi intra pe site pentru a beneficia de 10 şedinţe de consiliere psihologică online, forum de suport cu 3.600 de persoane care-şi împărtăşesc experienţele şi ai posibilitatea de a trimite mesaje unui consilier specializat.

2% din bărbaţii din România şi 0,6% din femei sunt dependenţi de alcool.

Povestea unei sticle

Alina Ciupercovici, psihoterapeut şi manager Clinica Dorna Arini, Aliat Suceava

În urmă cu şase luni a venit la clinică o femeie din Bacău. Mă sunase fiica ei înainte: „Trebuie să ne ajutaţi pe mama şi pe mine! Este alcoolică!“ Am chemat-o la clinică. A venit. O femeie frumoasă, de 52 de ani, foarte speriată de ce am putea să îi spunem sau facem… s-a liniştit în prima jumătate de oră, spunându-şi povestea de viaţă şi ce a dus-o la băutură… alegeri greşite, acceptarea unor lucruri care i s-au părut avantajoase atunci… ce mi-a rămas în minte: „Toată lumea mă vede ca pe o sticlă, ca pe o alcoolică! Eu nu sunt aşa! Vă rog, ajutaţi-mă să-i fac să înţeleagă asta“.

De 6 luni această femeie este în tratamentul nostru. Vine săptămânal de la Bacău la terapie. Ia şi tratament psihiatric, aşa cum a discutat cu medicul psihiatru şi cu echipa medicală a clinicii. Va începe în curând şi săptămâna de tratament rezidenţial, care este o etapă necesară a tratamentului ei de postcură. 

Povestea unui fost dependent

Domnul D.V. are 50 de ani şi de patru ani este abstinent. „Cel mai adesea, totul începe cu un pahar. Zici că bei de plăcere o bere şi ajungi să iubeşti stilul acela de viaţă, lângă alcool. M-am chinuit să văd rădăcinile acestei dependenţe, dar n-am găsit nimic, poate doar anturajul şi ideea că beau şi eu ca toţi bărbaţii. M-am îmbătat prima dată la 14 ani, pe plajă. E tipic, începi liceul şi distracţiile, consumi alcool din ce în ce mai mult, să-ţi arăţi bărbăţia. Nu conştientizam că am o problemă. Beam bere cum alţii beau apă, aveam nevoie de o tărie pentru a mă îmbăta. Dacă nu mă îmbătam, era ca şi cum aş fi făcut dragoste fără finalizare. Mă îmbătam zilnic. Au început să-mi spună cei din jur, mama, sora, prietenii (nu cei de pahar), soţia, că sunt pe o pantă greşită. Aşa am ajuns la terapie. Singur, nu poţi să te laşi, intri într-un cerc vicios şi ai nevoie de sprijin ca să ieşi la liman. Altfel, te laşi o lună, două, apoi ai o alunecare, după care urmează o cădere. Cel mai greu este în primii doi ani de abstinenţă. Evitam ieşirile cu prietenii, distracţiile… Tentaţia este mare în primii 2-3 ani. Acum, berea stă în casă, dar nu mă mai gândesc la ea. Am constatat că am pierdut foarte mulţi ani din viaţă, când practic nu mai făceam altceva decât muncă şi băutură. E greu, dar posibil!“

Dr. psihiatru Andrei Perdeică

Persoana dependentă are o dorinţă puternică de consum şi îşi controlează cu dificultate apetitul, chiar şi atunci când conştientizează efectele nefaste. Prioritizează consumul în faţa altor activităţi sau obligaţii. Un consum cronic de alcool duce la o obişnuire a organismului cu această  substanţă. Indivizii resimt nevoia unui consum matinal chiar şi în cantităţi reduse (eye opener), pentru a avea funcţionalitatea de bază sau pentru a atenua tremurul ce poate apărea din cauza afectării cerebelului.

Alcoolul are un efect inhibitor, însă un consumator cronic, după ce s-a obişnuit cu starea asta, strică echilibrul natural al organismului. Oprirea bruscă a consumului induce organismului o stare de activare intensă ce se manifestă prin anxietate, tremur, febră, bătăi rapide ale inimii şi tensiune arterială crescută… sevraj. În formele mai severe, ea se poate manifesta prin convulsii, agitaţie psihomotorie, halucinaţii sau dezorientare severă.

Citește și:

Articol preluat din ediția de ianuarie 2017 a revistei Femeia.
Autor: Luminița Tăbăran
Foto: pixabay.com

Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus