Esti aici
Femeia.ro > Relatii > Psihologie > De ce e bine uneori sa mai pierzi timpul

De ce e bine uneori sa mai pierzi timpul

Uneori, viața se desfășoară pe repede-nainte. Prea repede parcă. Nu mai ai timp să respiri, să îți acorzi un răgaz, să gândești. Darămite să te răzgândești. Sau să amâni, în căutarea unei soluții mai bune.

Totuși, amintește-ți că noaptea e un sfetnic bun. Că o problemă care nu poate fi rezolvată astăzi nu merită atenția ta mâine, cum ar spune Murphy. În cartea sa „Așteaptă: arta și știința de a amâna“, Frank Partony, profesor la Universitatea din San Diego, susține că cea mai sigură cheie spre succes este să aștepți până în ultimul moment înainte de a lua o decizie. Am fost însă învățate că nu e bine să lași pe mâine ce poți face azi, dar puține dintre noi știu că acest mod de gândire a fost de curând îmbrățișat de societate, odată cu revoluția industrială și încurajarea consumului pe bandă rulantă. În Antichitate, grecii și romanii priveau cu ochi buni procrastinarea. Cei mai înțelepți lideri își acordau pauze lungi de repaus, în care, în afară de a sta, nu făceau absolut nimic decât dacă era neapărat necesar. Și asta nu din lene sau dintr-o aroganță supremă, ci pentru a permite gândurilor să se așeze și să se limpezească.

Citește și: Ce este stresul şi ce are cu noi

Mai puțin înseamnă mai mult

Potrivit unor studii recente, persoanele care reușesc să gestioneze eficient prioritățile și să amâne lucrurile care nu ard să fie rezolvate prompt sunt mai fericite decât cele care se încăpățânează să nu accepte că ziua are doar 24 de ore. Ne dorim întotdeauna să rezolvăm mai multe decât putem duce, astfel încât, inevitabil, avem mereu impresia că n-am făcut lucrurile la timp. Problema nu este de fapt că amânăm, ci dacă am amânat ceea ce trebuie și am rezolvat ce era cu adevărat prioritar. Dar cum știm când amânarea se transformă într-o întârziere nejustificată? Unii oameni de știință cred că există două feluri de amânare: una activă și alta pasivă. Amânarea activă are loc când renunți să faci curățenie în dulap sau să duci haina de iarnă la curățătorie pentru a termina la timp ceva mult mai important. Amânarea pasivă se întâmplă când stai în vârful patului și nu faci absolut nimic, deși ai atâtea sarcini de îndeplinit. Indiferența ta poate ascunde o depresie sau poate fi un semnal că nu duci stilul de viață care ți se potrivește.

Amână cât de mult poți

Mai departe, profesorul Partony a descoperit că în spatele  motivului pentru care în copilărie discuta mereu în contradictoriu cu mama sa cu privire la făcutul patului se ascundea de fapt un proces în două etape care îl ajuta să își ordoneze prioritățile. Îi permitea sau nu timpul să facă patul atunci când îi cerea mama lui? Acest proces, potrivit studiilor, este folosit de cei mai de succes oameni ai lumii, în toate domeniile – militar, economic, artistic, sportiv, ba chiar și în relațiile interpersonale. De la acest punct încolo, la întrebarea: „Cât de mult pot să amân ce am de făcut?“ răspunsul este: „Până în ultimul moment“. Atenție însă, aici e capcana: dacă poți amâna un an, decide-te în ziua 364, iar dacă poți amâna o oră, decide-te în minutul 59. De exemplu, un tenismen are la dispoziție aproximativ 500 de milisecunde pentru a reacționa. Ai fi tentată să crezi că un profesionist trebuie să ia decizia cât mai repede, însă studiile afirmă că atleții cu cele mai bune performanțe sunt cei care iau deciziile în ultimul moment. Este motivul pentru care un serviciu profesionist de dating din Statele Unite recomandă clienților săi să nu se uite la poze atunci când decid să întâlnească pe cineva, ci să iasă mai întâi la masă, să discute și abia apoi să-și răspundă la întrebarea dacă doresc și o a doua întâlnire. 

Citește și: Cu stresul la sofrolog

Cere scuze… mai târziu

Majoritatea dintre noi consideră că, dacă greșim, ar trebui să cerem imediat iertare. Dar, în realitate, amânarea scuzelor e chiar mai eficientă pentru acceptarea lor ulterioară. Dacă ți-ai nedreptățit soțul, partenerul de viață, de afaceri sau vreun prieten, cei cărora le-ai greșit s-ar putea să aibă nevoie să reflecteze la gestul tău. Apoi, după ce ai cerut scuze, e mult mai probabil să reacționeze așa cum te-ai fi așteptat și să creadă cu adevărat în părerea ta de rău.

Cum pui în practică amânarea

Unele persoane sunt metodice prin natura firii. Le face efectiv rău să amâne lucrurile până în ultima clipă. Dar dacă îți place mai degrabă să fii eficientă și să termini la timp, canalizându-ți energia pe ceea ce merită cu adevărat, fără a face exces de zel, iată cum să amâni totul în favoarea ta:

1  Plănuiește ce lași pe mai târziu. Dacă știi că nu vei termina până în ceasul al 12-lea, măcar fă în așa fel și antamează ceasul al 12-lea pentru ce ai de făcut. Faptul că știi că vei avea o oră rezervată strict pentru ce ai de terminat va elimina stresul mental. Nu te amăgi că vei face câte puțin zilnic, planul n-o să-ți iasă.

Vorbește mai mult, fă mai puțin. Da, da, chiar dacă este un sfat contradictoriu, atunci când discuți intens și detaliat despre ce ai de făcut, reușești să trasezi liniile mentale corecte care te vor ajuta să fii mai eficientă atunci când te apuci efectiv de lucru.

Anxietatea e bună. Ai impresia că, atunci când vrei să fii creativă, trebuie neapărat să intri într-o stare zen. Nimic mai neadevărat! Când știi că trebuie să rezolvi ceva acum, pentru că ai amânat suficient, brusc, devii extrem de creativă și de rapidă în a lua deciziile corecte. Îți ignori criticul interior tocmai pentru că nu ai timp să-l asculți. Anxietatea nu mai lasă loc ideilor preconcepute, ci doar creativității.

Nu-ți lăsa șefii să te catalogheze drept o persoană leneșă. Dacă ești o persoană activă, care trebuie să se împartă între viața socială, profesională și cea de familie, probabil că vei face multe lucruri pe ultima sută de metri. În loc să-ți pui mereu cenușă în cap, mai bine actualizează constant lista de priorități. Una peste alta, dacă reușești să duci la bun sfârșit și la timp lucrurile importante, înseamnă că amânarea a dat roade.

Citește și: Care sunt simptomele stresului si cum te afecteaza

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.1/08.01.2015

Autor: Adriana Moscu

Sursa foto: Pixabay


Lasă un răspuns

Sus