Esti aici
Acasa > Relatii > Psihologie > Eu de ce nu pot fi fericit ca alții?

Eu de ce nu pot fi fericit ca alții?

În ciuda faptului că sunt psiholog, multă vreme am căutat să-mi cultiv starea de bine și să dobândesc un dram de fericire canalizat fiind pe lucrurile din jurul meu: pe a vedea un film recent apărut, a-mi cumpăra cu laptop nou, a merge într-o vacanță scumpă, a-mi cumpăra mâncare buuună sau a pierde ore în șir pe minunatul internet. Și adevărul este că toate acestea au funcționat, chiar au dat roade, însă pentru o perioadă prea scurtă de timp. Iar „fericire cumpărată”, care la început părea exact ceea ce aveam nevoie, în doar câteva zile, ore sau chiar minute avea să se transforme într-o altă deja obișnuită stare de nemulțumire, insatisfacție, vinovăție și adesea dezamăgire de sine. Întrebări de genul: „Ce este defect la mine?”; „De ce nu pot să fiu și eu fericit ca alții?”; „De ce toți par să fie ok, doar eu sunt diferit?” au ajuns să pună stăpânire pe mintea mea și să-mi lumineze nopțile, alungându-mi timpul de odihnă și îndepărtându-mă tot mai mult de starea autentică de bine.

Ajunsesem în stadiul în care din punct de vedere clinic eram în depresie, știți acea stare în care tristețea, precum o umbră, te însoțește la fiecare pas și parcă totul în jur devine monocrom și lipsit de sens, iar viața seamănă mai mult cu un infinit efort și nu cu ceva vibrant și plin de energie.

Într-un astfel de moment am descoperit cărțile de autocunoaștere, despre care auzisem în facultate, și despre care mintea mea de om intelectual și pragmatic, aparent incurabil, îmi spunea că sunt toate „văzduhisme” – teorii despre teorii, fără nicio aplicabilitate practică sau susținere științifică. Recunosc că mai cred asta despre unele dintre ele, însă despre altele știu sigur că îți pot schimba radical destinul, dacă ajungi să le descoperi și să le folosești precum un ghid în călătoria numită viață. Deoarece da, acesta era punctul în care eu o luasem pe direcția greșită, căutam viața în exteriorul meu și nu în interior – acolo unde sunt adevăratele bogății și locul unde se produce alchimia necesară stării de fericire. Astfel, încetul cu încetul, destul de timid la început și tot mai serios ulterior, am început să sap pe meleagurile nedescoperite ale ținutului interior. Iar ceea ce am descoperit a fost o poveste de viață cu nenumărate capitole fără final, o acumulare uriașă de experiențe negative care nu-și găsiseră locul (desigur că nici nu aveau cum singure, era de responsabilitatea mea să le găsesc sensul și să le integrez în istoria personală) și care păreau mai ușor de dus dacă eram centrat pe exterior, dar care psihologic mă apăsau tot mai tare.

Acum, după ani buni de muncă cu sinele, știu că sunt cea mai mare provocare a vieții mele, că sunt singurul responsabil de propria-mi fericire. Iar pentru a ajunge la sursa stării de bine am nevoie de trei manifestări pur umane – curaj, compasiune și conectare.

Curajul de a aprinde lumina din sufletul meu, de a-mi accepta viața cu bune și rele ca pe o aventură unică. Curajul acela obișnuit care îți spune că este ok să-ți fie teamă, cu toții suntem vulnerabili, dar asta nu înseamnă că trebuie să te abați de la drum.

Compasiunea de a mă respecta ca ființă umană pentru ceea ce sunt și ceea ce fac, fără a mă mai compara cu alții sau a mă autoabuza cu dorința de perfecțiune. Compasiunea sau puterea de a-mi repeta zi de zi: „Mă iubesc și mă accept așa cum sunt! Pentru că sunt suficient de bun!” Iar pentru a fi fericit nu am nevoie de cumpărături, control sau faimă – am nevoie doar de o relație bună cu sine și câțiva oameni dragi mie. 

Conectarea sau capacitatea de a ieși din carapacea mea, de a recunoaște că nimeni nu trebuie și nu poate să trăiască singur cu propria suferință și durere, deoarece noi, oamenii, suntem ființe menite să relaționăm. Cu toții avem nevoie de conectare autentică. Fiecare suflet are nevoie de o mână de oameni în care poate avea încredere, cărora să le pună în cuvinte povestea sa de viață și în momente dificile să ceară alinare.

  

Citește și:

Muzica vindecă

Cum scapi de melancolia de toamnă?

Internetul, o cauză a depresiei

Articol preluat din ediția de octombrie 2016 a revistei Femeia.
Autor: Gáspár György, psiholog, autor și cofondator al conceptului PaginaDePsihologie.ro
Foto: arhiva personală



Booking.com

Comments

comments

Leave a Reply

Sus