Esti aici
Femeia.ro > Relatii > Psihologie > Încrederea în sine se învață într-un weekend

Încrederea în sine se învață într-un weekend

Există un termen academic care mi-a plăcut mereu la americani: crash course. Un curs concentrat, desfășurat într-o perioadă scurtă, cum ar fi un weekend, gândit pentru a-ți însuși o materie prin calea cea mai grea: izbindu-te la viteză maximă de toate subtilitățile ei, dintr-odată.

Sunt multe lucruri pe care le putem deprinde într-un weekend: de la chestiuni abstracte precum management sau branding până la olărit, cusut sau meșterit orice cu mâinile. Totuși, nu cred că multe dintre noi și-au pus vreodată problema că încrederea în sine ar putea fi unul dintre lucrurile pentru care n-ai nevoie decât de două zile ca să devii expert. Sună fals, sună a păcăleală, a curs motivațional, nu-i așa?

Toate avem câte un punct sensibil la acest capitol, ascuns undeva adânc, dar nu îndeajuns de adânc încât să nu ne doară exact în momentele în care am avea disperată nevoie să fim sigure pe noi. Și totuși eu am descoperit un astfel de „curs“, iar rezultatele sunt garantate. Despre câte lucruri din ziua de azi mai poți spune că sunt garantate?

Vedeți voi, eu am fost mereu o fată timidă. Timiditatea mea structurală i o nesiguranță de sine care m-a însoțit mereu făceau un melanj paralizant. Idealizam oamenii care păreau că s-au născut cu conștiința limpede a propriei valori și încercam să-i imit. Citeam tone de cărți de dezvoltare personală. Mă aruncam cu capul înainte în conjuncturi menite să mă scape de timiditate, cum ar fi cursuri de teatru sau de dans. Fără succes, până într-o zi. Ziua în care am plecat de acasă cu o bursă de masterat în străinătate.

Singură printre străini: o perspectivă care mi se părea minunată ca lecție de viață, dar care mă paraliza de teamă. Nu singurătatea și depărtarea de casă erau problema, ci faptul că acolo, departe, nu depindeam decât de mine. Or, eu, îmi dovedisem până atunci, eram o persoană pe care nu te puteai baza, fiindcă îi tremura vocea, îi transpirau mâinile și o apuca tumultul interior exact când ți-era lumea mai dragă. Cum să pleci cu ea la drum?!

M-am vindecat de toate nesiguranțele mele în primul meu weekend singură în lume. Nu e o exagerare sau o metaforă, e adevărul pur. Am ieșit din campusul meu olandez și m-am urcat într-un tren spre Bruges, Belgia, având în cap toate scenariile îngrozitoare care mi s-ar fi putut întâmpla, eu fiind singură și neajutorată. Îmi vine să râd când îmi amintesc, dar exact așa simțeam.

Și totuși am petrecut un weekend minunat, doar eu cu mine, explorând orașul și descoperind o latură pe care, cu mâna pe inimă, habar nu aveam că o am. Eram curajoasă, ba chiar un pic aventuroasă, cu poftă să cunosc lumea. Mă pricepeam de minune să-mi păzesc spatele, să-mi organizez timpul și să-mi țin companie. Eram neînfricată. Cine ar fi crezut?

Când m-am întors în campus, după două zile, eram o altă persoană. Supraviețuisem crash-course-ului, avusesem grijă de mine, mă făcusem fericită. Au urmat zeci de călătorii solo, fiindcă viața m-a așezat taman în postura călătorului de profesie, iar azi am certitudinea că această vocație îmi era înscrisă în ADN. Totuși, fără acel weekend la Bruges, aș fi putut petrece o viață temându-mă până și de umbra mea.

Știu asta, așa cum știu femei senzaționale care se tem să meargă undeva singure, în ideea că nu se vor descurca sau că le va fi urât în compania propriei persoane. Aș vrea să le pot lua de mână, pe rând, și să le fac cunoștință cu lumea asta mare care le așteaptă. Nici nu-i nevoie să-și răstoarne viața, e suficient un weekend. Un crash-course.

Călătoritul e singurul leac care te vindecă de la prima doză și e dovada clară că nu putem să creștem decât dacă ieșim din pătrățica în care ne-am băgat singure. Să ieșim în lumea largă, să ne izbim de toate fricile și să ieșim învingătoare. Asta nu-i nici păcăleală, nici discurs motivațional. E viața care ne așteaptă undeva departe, la capătul fricilor noastre.

 

Citește și:

Articol preluat din ediția de iulie 2017 a revistei Femeia.
Autor: Diana-Florina Cosmin
Foto: pixabay.com

Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus