Esti aici
Femeia.ro > Relatii > Psihologie > Stresul și durerea

Stresul și durerea

Când mediul înconjurător – prin emoții, traumatisme, noxe sau pur și simplu o climă imposibilă – ne provoacă o stare de tensiune, o reacție de alarmare a organismului, se cheamă că suntem stresați.

Îndeobște, factorii de stres nu sunt aceiași pentru toată lumea, pentru că dacă mie, de excepmlu, mi se pare grozav să mă dau cu tiroliana, prietena mea, pusă în aceeași situație, se simte amenințată, obligată să facă față unei situații… stresante. Dar este foarte clar că majoritatea bolilor cu care ne luptăm cu totții sunt cauzate de stres, care acționează negativ asupra tuturor organelor și sistemelor corpului uman (și animal, e drept, dar acum ne ocupăm doar de cel uman).

95% din bolile cu care se prezintă pacienţii la cabinetul medicului de familie sunt cauzate sau agravate de stres.

Inima și sângele

Stresul determină dezechilibre hormonale, organismul ajungând să secrete hormoni în exces.

Aceștia mobilizează grăsimile și colesterolul, pentru cantități suplimentare de energie. Din păcate, energia suplimentară are ca efect și depunerea sub formă de plăci a colesterlului suplimentar pe pereţii vasculari, grăbind instalarea aterosclerozei. Descărcările masive de hormoni ai stresului provoacă de asemenea vasoconstricție și, implicit, hipertensiune arterială.  De aici și până la apariţia afecţiunilor coronariene (cardiopatie ischemică) nu mai e decât un pas. Stresul de lungă durată agravează hipertensiunea arterială, coronaropatiile şi ateroscleroza, ducând frecvent a apariţia infarctului miocardic acut şi a accidentelor vasculare cerebrale.

Persoanele supuse unui stres prelungit capătă de obicei şi deprinderi nesănătoase, precum fumatul, consumul de alcool, sedentarismul, alimentație defectuoasă şi un deficit de odihnă.

Ulcerul, bolile de ficat și restul

Aparatul digestiv este, în general, primul afectat de stres. De la nodul în gât (care nu este doar figură de stil) la senzația de gaură în stomac, toate manifestările puse îndeobște pe seama unei emoții puternice sunt, de fapt, simptome ale unor boli ce se pot agrava foarte repede. efectul unui stres prelungit este, de exemplu, faptul că stomacul transmite creierului semnale false (că nu are nevoie de mâncare), provocându-l pe acesta să comande creșterea secreţiei unor enzime şi acizi care irită stomacul şi determină apariţia gastritelor hiperacide, mergând până la gastrite hemoragice, a ulcerelor gastrice și duodenale. Dar rezultatele negative ale stresului nu se opresc la nivelul stoacului și duodenului, ci acționează, cum spuneam, asupra întregului sistem digestiv:

√ la nivelul veziculei biliare şi a canalelor bilio-pancreatice: determină colici biliare (unde există deja colecistite cronice, calculoase sau necalculoase) şi dischinezii biliare.

√ la nivelul ficatului: agravează bolile deja existente, scăzând efectele tratamentului medicamentos şi ale regimului alimentar, dacă acţionează pe termen îndelungat.

√ la nivelul intestinului: provoacă tulburări de motilitate (tulburări de tranzit, dureri colicative sau surde, culminând cu sindromul de colon iritabil.

Hiperdiroidă și obezitate

Spuneam că primul efect al stresului este dezechilbrul hormonal. Este deci inevitabil să afecteze, până la urmă, și tiroida. Cea mai gravă afecțiune a acesteia – manifestată prin tahicardie, palpitaţii, hipertensiune arterială, transpiraţii excesive (în special la nivelul palmelor), scădere rapidă în greutate (deşi pacientul mănâncă mult), nervozitate şi insomnii – este hipertiroidia. Creșetrea nivelului de cortizol modifică treptat metabolismul: blochează procesul de ardere a caloriilor, ceea ce duce la creşterea în greutate chiar şi în cazul unei alimentaţii normale. Dacă adăugăm și somnul insuficient din cauza stresului pe termen lung, obezitatea e instalată.

Alte boli, același stres

√ Afecţiunile genito-urinare: sub acțiunea stresului, rezistența organismului scade și pot apărea cu ușurință afecțiuni inflamatorii precum vaginitele, inflamaţia pelvină (se accentuează durerile menstruale) sau inflamația vezicii urinare (urinări dureroase, frecvente şi scăzute cantitativ). De asemenea, stresul poate duce la creşterea sau scăderea cantităţii de urină eliminată zilnic.

√ Afecţiunile metabolice: diabetul zaharat se instalează în urma unui stres ce acţionează pe o perioadă îndelungată.

√ Afecţiuni nervoase: sub acţiunea stresului se instalează nevrozele şi depresiile. Stresul grăbește apariția maladiei Alzheimer, din cauza acţiunii de scădere a neurohormonilor responsabili de memorie.

√ Afecţiuni dermatologice: căderea părului, acnee, urticarie, eczemă şi prurit în orice zonă a corpului.

√ Afecţiuni respiratorii: tulburări respiratorii, cum ar fi asmul bronşic, alergiile respiratorii, rinite, bronşite etc.

 

Citește și:

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr33/18.08.2016
Autor: Irina Tudor Dumitrescu
Sursa foto: 123RF

Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus