Esti aici
Femeia.ro > Relatii > Psihologie > Temperamentală, dar cum?

Temperamentală, dar cum?

Suntem făcuți din umori și hormoni. Ansamblul trăsăturilor fiziologice și nervoase care condiționează capacitatea de lucru, echilibrul și stăpânirea de sine a unei persoane poartă numele de temperament.

Împreună cu trăsăturile de caracter, căpătate de-a lungul vieții prin educație și experiență, temperamentul formează personalitatea fiecăruia dintre noi. Sunt definite, încă de pe vremea lui Hipocrate, patru tipuri de temperament. Înainte de a le descrie pe fiecare în parte, trebuie să știi că nu există om pe lumea asta care să nu aibă câte ceva din toate cele patru tipuri. Numai că unul dintre ele este dominant.

Câte ceva despre umori. Medicina, începând cu Hipocrate, al cărui jurământ este depus și astăzi, după două mii și ceva de ani, de toți medicii din lume, a căpătat un alt înțeles. S-a modernizat și a început să se bazeze pe niște principii pe care, din nou, se fundamentează și astăzi: istoricul bolii, observarea pacientului în relație cu boala, evaluarea obiectivă. Pe baza principiului celor patru elemente, Hipocrate a stabilit că bolile, dar și personalitatea unui om depind de cele patru umori (secreții principale) ale corpului uman. Acestea sunt: sângele, saliva, bila galbenă și bila neagră. Umoarea dominantă dă temperamentul dominant:

√ sânge: tipul sangvin;

√ salivă (flegmă): tipul flegmatic;

√ bilă galbenă: tipul coleric;

√ bilă neagră: tipul melancolic.

Cercetări recente arată că, într-adevăr, aceste patru tipuri de temperament sunt asociate cu anumiți hormoni secretați de organism:

√ dopamină – pentru tipul sangvin;

√ estrogen – pentru tipul flegmatic;

√ testosteron – pentru tipul coleric;

√ serotonină – pentru tipul melancolic.

Sangvinul. Este caracterizat prin spontaneitate, optimism, entuziasm, energie la cote maxime, flexibilitate în  gândire, impulsivitate şi curiozitate. Tipului sangvin îi place să riște, nu se dă înapoi de la a încerca mereu ceva nou, altceva. Pentru că secretă mai multă dopamină, cunoscută ca „hormon al fericirii“, sangvinii sunt mai exuberanți decât ceilalți, mai optimiști, mai agitați.

Cu sangvinii se poate discuta în mod deschis, direct, pentru că, psihic robust, au tăria de a privi adevărul în faţă.

Flegmaticul. Sunt calmi în general și au capacitatea de a-şi exprima clar sentimentele, dar şi de a citi alte persoane după expresia feței şi limbajul corpului. În general, văd cu ușurință imaginea de ansamblu și fac cu ușurință conexiuni între fapte și evenimente aparent fără legătură. Au o mare capacitate de empatie, sunt agreabili şi expresivi. Toate acestea, datorită unei cantități mai mari de estrogen, hormon perceput ca fiind prin excelență feminin, dar care se găsește și în organismul bărbaților.

Flegmaticii refuză compromisurile, luptându-se pentru propriile idei până-n pânzele albe.

Colericul. Tipul coleric este asociat cu un nivel ridicat de testosteron în organism, de astă dată hormon masculin, ce se găsește, de asemenea, în organismul femeilor. Colericii sunt direcţi, concentraţi asupra sarcinii pe care o au de dus la capăt, duri, analitici, logici şi au o mare capacitate de a elabora strategii. Sunt foarte curajoşi şi le plac competiţia și aventura.

Inconstant şi impulsiv, om al extremelor, colericul este făcut parcă pentru a crea tensiune în jurul lui.

Melancolicul. Cei care aparţin tipului melancolic sunt îndeobște calmi, loiali şi ordonaţi. Sunt precauţi şi se poartă întotdeauna după normele convenţionale ale societăţii. Acest tip de temperament este legat de nivelul de serotonină, tot un hormon al fericirii, dar care are influență asupra sexualității, metabolismului, controlului impulsurilor.

Fire anxioasă, melancolicul intră în panică în faţă situaţiilor noi, în fața cărora are reacții lente, nu de puține ori inadecvate şi paradoxale.

Urmașul lui Hipocrate

Un serial de real succes, Dr. House, arată clar cum astăzi, în culmea progresului, medicina are mai mare succes când e făcută ca pe vremea Maestrului: obiectiv și cu mare atenție la detaliile din viața pacientului și a familiei lui.

 

Citește și:

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.24/16.06.2016
Autor: Iruna Tudor Dumitrescu
Sursa foto: 123RF


Lasă un răspuns

Sus