Esti aici
Femeia.ro > Relatii > Psihologie > Viața între două atacuri de panică

Viața între două atacuri de panică

Te sufoci, simți că-ți vine să leșini sau, mai rău, ai senzația că mai e puțin și mori? Probabil te numeri printre cele 20% persoane din lume care au atacuri de panică.

Află ce-i de făcut ca să previi astfel de episoade și, mai ales, cum să reduci posibilitatea repetării acestor crize.

Experiențe terifiante

Nu există un portret standard al celui care trece printr-un atac de panică. Poți fi afectat de astfel de crize fie că ești bărbat sau femeie, copil ori bătrân, asiatic sau european. Nici măcar bebelușii nu sunt scutiți. Ei pot avea un atac de panică atunci când se sperie de zgomotele puternice, iar părinții pun plânsul neîntrerupt pe seama colicilor. Deseori, e posibil ca o persoană să treacă printr-un asemenea episod înainte de a lua cuvântul în fața unei mulțimi sau când este pe punctul de a intra în sala de examen. Situațiile declanșatoare sunt diverse, la fel oamenii cărora li se întâmplă asta. Toți au însă în comun senzația de teamă inexplicabilă care-i cuprinde. Tocmai pentru că este vorba despre niște trăiri extreme și de-a dreptul înfricoșătoare, cu consecințe în viața de zi cu zi (se izolează în casă, refuză socializarea, devin iritați sau deprimați), specialiștii au încercat să definească fenome­nul, în vederea înțelegerii, dacă nu chiar a stopării lui.

Ce simţi…

Criza în sine durează între cinci şi 20 de minute şi, cu toate că ești convinsă că te afli în mare primejdie, atacul de panică nu te pune cu adevărat în niciun pericol. Simţi că îți bate inima neregulat, tremuri, transpiri, rămâi fără suflu, ai senzația că te sufoci, acuzi dureri în piept şi ai impresia că mai e puțin și te prăbușești. Toate aceste simptome apar din momentul în care întregul tău corp se pregăteşte să se apere, simţindu-se ameninţat. Despre ce pericol este vorba?

… şi ce se întâmplă de fapt

Totul începe cu un semnal de alarmă că te afli într-un pericol iminent. Acest mesaj este emis de creier și transmis glandelor suprarenale, care conțin adrenalină. În momentul primirii mesajului, aceste glande (organe de mărimea unui bob de mazăre, localizate în partea superioară a rinichilor) eliberează adrenalina în sânge, cu scopul de a te pregăti să faci față unor situaţii urgente. Această reacție în lanț petrecută în organism cauzează simptome fizice pe care multă lume le interpretează greşit ca fiind infarct sau alte probleme medicale grave. Iar interpretarea greşită a simptomelor nu face decât ca situația să persiste, iar atacul de panică să continue.

Trei minute de teroare

Din momentul în care creierul trimite semnalul de pericol până când corpul este invadat de adrenalină trec trei minute. În acest timp, simţim că inima bate foarte tare, de parcă stă să iasă din piept, iar prin corp circulă o cantitate crescută de sânge. Atât timp cât glandele suprarenale primesc în continuare semnalul că pericolul este prezent, ele continuă să producă şi să elibereze adrenalină în organism. Când creierul nu mai transmite mesajul de primejdie, glandele suprarenale încetează să elibereze adrenalină în sânge. Dacă reuşeşti să respiri mai rar, se domolesc şi celelalte simptome. Inspiră pe nas, expiră pe gură şi concentrează-te pe cuvântul „calm”, pe care-l poți repeta obsesiv.

Cauze interne sau externe?

Ca orice altă tulburare de comportament, atacul de panică are numeroase cauze. În multe situații, tendința de a avea astfel de episoade se moștenește. E posibil însă ca atacurile de panică să se dovedească a fi o reacție la anumiți stimuli externi. Unele afecțiuni, precum astmul sau tulburările cardiovasculare, precum și un număr relativ mare de medicamente, ca steroizii sau tratamentele destinate combaterii crizelor de astm declanșează adevărate episoade de anxietate. Iar unii specialiști susțin că anumite deficiențe nutritive (de exemplu, lipsa de zinc sau magneziu) pot fi un factor de risc pentru persoanele cu un grad ridicat de anxietate.

Când apelezi la medic

Chiar dacă nu te afli într-un pericol real, în anumite cazuri e recomandat să cauţi ajutor specializat. Astfel, mergi la medic dacă atacul de panică nu a trecut după ce ai încercat să respiri adânc timp de 20 de minute, dacă te simţi rău chiar şi după ce ai început să respiri normal ori acuzi dureri în piept sau palpitaţii (trebuie exclusă posibilitatea unui infarct). De asemenea, e bine să apelezi la doctor în cazul în care ai în mod repetat atacuri de panică. Acesta poate fi un semn clar că suferi de tulburări de panică (acest diagnostic se pune dacă ai avut cel puţin două atacuri de panică apărute brusc şi neaşteptat şi care au fost urmate de cel puţin o lună de îngrijorări că s-ar putea să aibă loc o nouă criză).         

Ce-i de făcut

Respiră! Încearcă să te relaxezi respirând încet şi cât mai adânc. În tot acest timp, nu uita să-ţi repeţi că nu vei păţi nimic şi că senzaţia unui pericol iminent va trece.

Gândeşte pozitiv! Cel mai adesea, persoanele care au un atac de panică îşi repetă întruna ideea că li se va întâmpla ceva îngrozitor. Înlocuieşte gândurile negative de genul „o să mor”, „fac infarct”, „mă sufoc” cu unul pozitiv, precum „am un atac de panică, dar va trece şi voi fi bine”.

Acceptă situaţia! Nu trebuie să te minţi, spunându-ţi că nu ai nimic, şi nici să minimalizezi ce simţi, pentru că acest lucru nu va face decât
să-ți amplifice starea.

Cum previi atacul de panică

  • Învaţă tehnici de relaxare, precum exerciţii de respirație şi întindere musculară.
  • Respectă cele trei mese ale zilei, pentru a stabiliza nivelul de zahăr din organism.
  • Renunţă la cafea, alcool, băuturi energizante şi ţigări sau măcar redu cantitatea consumată, întrucât acestea agravează crizele.
  • Apucă-te de sport (exerciții aerobice) sau fă un curs la care să înveți tehnici de gestionare a situațiilor stresante.
  • Fă yoga în mod regulat! Te relaxează și în mod cert ajută la reducerea frecvenței și/sau intensității crizelor.
  • Nu respira într-o pungă de hârtie! E metoda cea mai populară, dar nu e nici pe departe eficientă. Dimpotrivă, accentuează simptomele având în vedere că hiperventilarea este cauzată de o problemă legată de lipsa de oxigen.

Citește și:

Mă sperii din orice

Boala care topeste ratiunea si kilogramele

Frica de care trebuie să scapi

Articol preluat din ediția de ianuarie 2016 a revistei Femeia.

Autor: Alexandra Rotărescu

Foto: Guliver/Thinkstock


Lasă un răspuns

Sus