Esti aici
Femeia.ro > Relatii > Psihologie > Regretele, antrenament de rezistenta pentru psihic

Regretele, antrenament de rezistenta pentru psihic

Psihologii spun ca regretele sunt un fel de sistem imunitar si un antrenament de rezistenta pentru psihic. Tot ei spun ca un om care este constient de ceea ce regreta o sa poata depasi angoasele produse de regrete fara sa treaca prin episoade depresive si o sa gaseasca in frustrarea pe care o aduc regretele, un motiv care sa-l ambitioneze.

Regretele sunt considerate mai bune comparativ cu sentimentele de vinovatie si cu cel de gelozie si beneficie comparativ cu furia si tristetea. Regretele sunt capabile sa produca o imunizare a pshicului care invata in felul acesta ca momentele esuate din viata sunt tot atea lectii de viata. Una peste alta, tot psihologii sustin ca ceea ce regreti nu iti va produce depresii, si poate sa-ti influenteze pozitiv activitatea si deciziile viitoare.

Ce regreta oamenii cel mai mult?http://localhost/femeia/wp-content/uploads/2014/07/10/regrete-2.jpg

In ordine descrescatoare cele mai multe regrete sunt legate de esecurile din educatie si formarea profesionala, urmate de esecurile din cariera si, abia dupa, cele legate de viata sentimentala. Pe urmatoarele locuri sunt regretele legate de relatia cu parintii si rudele, esecurile legate de viata personala. In ordine urmeaza regrelele legate de ignorarea problemelor de sanatate si cele legate de aspectul fizic.

Cel mai des oamenii regreta oportunitatile ratate, aceasta explicand de ce cele mai intense sentimente de regret sunt cele legate de educate, cariera si realatii. Analiza confirma ca ceea ce regretam cel mai tare sunt acele lucruri pe care le puteam face, dar pe care nu le-am facut, mai ales daca decizia era una care ne apartinea si nu depindea neaparat de conjuncturi externe.

Partea cea mai buna din aceasta situatie este ca ceea ce am ratat din cauza deciziilor proaste pe care le-am luat sunt regretele cel mai usor de depasit si de gestionat, dar in egala acestea genereaza motivatie si determinare pentru viitor.

Psihologii spun ca mecanismele intime care au loc in creier nu pot gestiona pentru foarte multa vreme sentimentele neplacute pe care le provoaca regretele, astfel ca energia pe care aceste senzatii o degaja este trasferata in sfera motivationala, iar regretele sunt „imbracate” in aspiratii. Creierul are capacitatea de a se orienta „singur”, iar scopul lui este mereu unul pozitiv, pentru ca toate mecanismele neuronale care determina ganduri si sentimente urmaresc sa aduca beneficii psihicului uman care este orientat nativ spre partea pozitiva a realitatii.

Sentimentul de regret este unul foarte normal dar extrem de ancorat in realitate. Spre exemplu, regretam ca nu suntem printese sau vedete de cinema, dar in egala masura nu facem din asta un capat de tara pentru ca suntem constienti ca nu era posibil. Regretele si modul in care aceste sentmente pot fi gestionate sunt o buna terapie pentru depresii si pentru depasirea esecurilor, pentru ca sunt usor de acceptat, de inteles si de transformat in energie pozitiva. Toate acestea fac parte din asa zisul mecanism imunitar al creierului care are o maxima capacitate de a se consola pe sine.

Cum depasesti regretele?

Cea mai buna cale este sa te intrebi cu seriozitate si onestitate ce poti invata din regretele provocate de esecurile din viata personala sau din viata profesionala. Regretele sunt un instrument excelent pentru comparatii. „Eu nu am reusit, dar X a putut. De ce?” Acest dialog trebuie sa fie urmat de intrebarea „Ce pot face pentru mine?„. Comparand lucrurile fiecare in parte poate sa gaseasca o alternativa mai buna pentru sine, poate face un plan pentru viitor care sa atenueze conflictul interior si care poate, in final, sa ofere satisfactii.

Regretele se depasesc si prin judecata negativa. Intreba-te daca lucrurile nu ar fi mers mai rau „Cum ar fi putut fi mai rau?” si in felul acesta poti transforma regretul in recunostiinta. (Otilia Ignat)

 


Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus