Adio, gluten! – Numărul persoanelor cu alergie la gluten este în creștere în ultimele decenii. Simptomele sunt variate și includ diaree, balonare, crampe, scădere în greutate, dar și afte, acnee, anemie, artrită. Ce s-a întâmplat cu glutenul și ce este de făcut?
Noua simptomatologie înregistrată în ultimele 2-3 decenii este destul de alarmantă. Foarte multe persoane se plâng de tulburări asociate unor probleme digestive, iar cercetătorii au stabilit că glutenul din cereale este cauza relelor.
De ce intoleranță la gluten
Susana Pretorian, medic și director medical în cadrul Danubius Health Spa Resort Sovata, a adus mai multă lumină asupra acestei chestiuni. „Alergia la gluten este cumulativă în timp la aceeași persoană (treptat, mai multe organe sau sisteme ajung să sufere), dar și transgenerațional. Glutenul, ca alți alergeni, înmulțește predispozițiile genetice către alergii. Modificarea genetică a cerealelor a început mai intens în anii ’80, inițial în Mexic, cu obținerea a mii de de soiuri noi de grâu, care stau la baza făinii de grâu folosite în prezent în întreaga lume. Grâul folosit actual este așa-numitul «grâu pitic» de 45 cm înălțime, mult diferit de strămoșii săi, grâul einkorn, apoi emmer, apoi Triticum aestivum clasic. Modificarea genetică a ADN-ului plantei a indus modificarea proteinelor rezultant codificate de acel ADN, în principal a glutenului.“ Astfel se explică de ce tot mai mulți oameni suferă azi de intoleranță la această substanță, care nu mai este aceeași ca acum 50 de ani, de exemplu. Conform medicului Susana Pretorian, acest gluten nou cu genom modificat este cauza bolii celiace, a fenomenelor de dependență de tip morfinic induse de grâu la nivelul creierului (apare un sindrom de sevraj când nu consumăm o perioadă produse cu gluten), dar și a exploziei de boli ciudate din ultimii 30 de ani, dintre care specialista enumeră alergiile de tot felul (astm, urticarii, dermatite atopice, dermatită herpetiformă), bolile autoimune de tip tiroidă Hashimoto, poliartrită reumatoidă, colica ulceroasă, bolile neurologice, tulburările de echilibru și coordonare, Parkinson, Alzheimer, psoriazis, alopecie.
Ce este de făcut
Dacă ne gândim că o mulțime din alimentele pe care le consumăm cu regularitate (pâine, cereale pentru micul dejun, paste făinoase, produse de patiserie, secară) conțin gluten, situația pare deodată sumbră și amenințătoare. Ce putem face pentru a evita glutenul modificat? Cum să ne alimentăm pentru a evita riscurile la care acesta ne supune sănătatea? Susana Pretorian avertizează și ea asupra pericolului: „Trendul de a consuma cât mai multe cereale sănătoase la micul dejun, în vogă în ultimii 30-40 de ani, din cauza unei înțelegeri parțial greșite a cauzelor bolilor cardiovasculare, tinde să intre acum în dizgrație și pe bună dreptate. Cerealele consumate frecvent, pe perioade lungi, sunt cauza principală de creștere în greutate, diabet, boli cardiovasculare, neurologice, renale, metabolice. În prezent, nutriționiștii reafirmă rolul foarte important în alimentație al grăsimilor de calitate (inclusiv cele saturate, în cantități moderate)“.
Și noi ce mai mâncăm?
Specialista recomandă evitarea făinii, inclusiv a celei integrale, de grâu, orz, secară, bulgur, cușcuș, germeni de grâu și toate produsele care conțin această făină (paste, patiserie, biscuiți, covrigi etc.). De asemenea, dintre alimentele care conțin gluten fac parte brânza topită, burgerii vegetali, cârnații, mezelurile, sosurile din conserve, tărâțele de ovăz (cu excepția celor la care se precizează că nu conțin gluten), înghețata, batoanele energizante, berea. De asemenea, citiți bine ingredientele produselor pe care le cumpărați. Amidonul modificat, aromele naturale, dextrina, proteina din soia, vitaminele, suplimentele alimentare și chiar rujul de buze conțin gluten.
Soluția, spune Susana Pretorian, este următoarea: „Toate acestea ar trebui înlocuite cu alimente sănătoase: legume, salate, nuci și semințe crude, uleiuri presate la rece, carne și ouă organice, avocado, măsline, cacao, brânzeturi fermentate, fructe de pădure. Puteți consuma cu moderație lactate nefermentate (lapte, iaurt, unt, brânză de vaci), fructe, leguminoase. Alegeți în meniul zilnic alimente care nu conțin gluten, cum sunt cartoful, porumbul, orezul, quinoa, meiul, hrișca, soia, tapioca“.
Citește și:
- Tapioca, perlele fără gluten. Ce trebuie neaparat sa stii!
- Cum mananci paine fara se te ingrasi
- Boala celiacă: intoleranța la gluten
Articol preluat din ediția de iunie 2019 a revistei Femeia.
Autor: Dana Verescu
Foto: pixabay.com