Apa cu toate secretele ei

Suntem apă! Aproximativ 70% din corpul uman este apă! Depindem de apă noi, cei de-acum, la fel ca primele viețuitoare de pe pământ.

Viața a apărut, cum știm, din apă, de aceea poate mai toate religiile lumii povestesc că la început, când s-a făcut lumea, a fost mai întâi apa. Apei, spunea Leonardo da Vinci, i-a fost dată puterea de a fi seva vieții pe pământ. Apa hrănește tot și modelează tot, este unul dintre cei mai puternici solvenți (majoritatea substanțelor dizolvate în apă își păstrează proprietățile chimice și biologice), curăță și vindecă.

De la tinerețe până la bătrânețe

Jumătate din cantitatea de apă din organismul uman este în celule și numai 5% în sânge. Apa asta circulă la fel ca în natură și se împrospătează continuu. Eliminăm apa „stătută“ prin transpirație, urină, respirație etc. și o înlocuim cu apă proaspătă. De-a lungul vieții însă, puterea organismului de a metaboliza scade. De aceea, pielea întinsă a bebelușilor se transformă în ridurile bunicilor. Cu alte cuvinte, pe măsură ce îmbătrânim, ne uscăm.

Sursele de apă

Se spune că necesarul zilnic de apă al unui adult este, în medie, de 2 litri. Asta nu înseamnă că trebuie să bei doi litri de apă zilnic. Pentru că organismul își ia apa necesară și din alimente (este știut că legumele și fructele sunt aproximativ 80-90% apă, iar carnea are și ea 70% apă), și din oxidarea acestora. În plus, în anumite limite, organismul uman îşi poate fabrica singur o anumită cantitate de apă, aşa-numita apă endogenă, care se formează în timpul proceselor metabolice.

Electroliții

Când corpul este foarte deshidratat (boli, efort mare etc.), se recomandă echilibrarea electroliților. Ce sunt aceștia? Sodiul, potasiul, calciul și magneziul! Minerale, responsabile de particulele electrice care ajută organismul să funcţioneze normal. Calciul şi magneziul, de pildă, ajută la contractarea şi relaxarea muşchilor. Sodiul şi potasiul ajută apa să rămână în echilibru în interiorul şi în afara celulelor.

De ce să naşti sub apă

O metodă practicată din ce în ce mai des și în România, nașterea în apă are un avantaj principal: este mai puţin traumatizantă atât pentru mamă, cât şi pentru copil. Cum fătul trăiește nouă luni în apă (lichid amniotic, dar tot lichid până la urmă), îi va fi mult mai ușor să se adapteze noului stadiu. Dacă gravidelor le este totuși teamă să nască altfel decât clasic, e bine să practice, mai ales în ultimele luni, gimnastica acvatică. Sub apă, exercițiile se fac parcă mai ușor, iar practicându-le, reușesc să-și menţină tonusul, să-și îmbunătăţească circulaţia sangvină, să aibă un ritm cardiac normal şi o bună mobilitate.

Apa în cifre

√ Pierdem 500 ml de apă pe zi prin transpirație, prin aerul expirat 350 ml, iar prin urină, în jur de 1500 ml.

√ Un adult sănătos (19-50 de ani) ar trebui să consume în fiecare zi 1,5 grame de sodiu și 2,3 grame de clor, adică 3,8 grame de sare (clorură de sodiu) pentru a înlocui pierderile zilnice prin transpirație.

√ La 30 de ani, conţinutul hidric al organismului uman este de 60%, iar la 70 de ani, de circa 46%.

Unu din şase locuitori ai planetei nu are acces la o sursă de apă potabilă.

Un om poate trăi aproximativ 3 minute fără aer, circa 3 zile fără apă şi 3 săptămâni fără să mănânce.

Ne vindecăm cu apă!

Hidroterapia, vindecarea cu ajutorul apei, are o istorie lungă. În toate religiile lumii există purificarea rituală cu apă. Indienii, de pildă, sunt convinși că apele Gangelui neutralizează energiile negative și, în acest fel, vindecă bolile trupului și sufletului. Romanii nu concepeau viața fără terme, iar popoarele semitice nu intrau în temple înainte de a se spăla. Apa este ieftină, iar la prima vedere, vindecarea cu apă pare miraculoasă!

Cu bule și minerale

Una dintre cele mai vechi terapii este cea cu ape minerale. Și pentru asta există documente și artefacte grecești, romane, etrusce care atestă pasiunea popoarelor respective pentru băile termale sau netermale.

Terapia cu ajutorul apelor minerale se numește crenoterapie și are ca principiu acțiunea apelor minerale în carenţele de săruri minerale şi oligoelemente. Apele conţin anumite substanţe organice şi bioactive, eficiente atât în cure interne, cât şi externe.

Cum se procedează

Se fac cure cu ape minerale, special recomandate de medic tocmai în funcție de acele substanțe benefice conținute de ele. Cu ajutorul acestor cure, se pot trata boli ale aparatului locomotor şi ale sistemului nervos periferic, sechele după traumatisme locomotorii; afecţiuni ale aparatului respirator, afecţiuni genitale cronice, diabet zaharat incipient, intoxicaţii cu metale grele, boli digestive, afecţiuni ale ochilor, obezitate, afecţiuni ale pielii. Băile, măștile și compresele sunt tratamente externe recomandate pentru menținerea supleței pielii, în tratarea unor boli de piele sau chiar a ridurilor și acneei.

Contraindicaţii

Chiar dacă e foarte bună la gust, apa minerală nu e tocmai bună pentru sănătatea oricui. Este contraindicată în caz de hipertensiune arterială, precum și celor care suferă de retenţie de lichide.

România deţine o treime din izvoarele termale şi minerale din Europa. Efectul vindecător al acestora a fost dovedit ştiinţific şi de aceea multe staţiuni balneare sunt recunoscute pe plan internaţional.

Băi și dușuri

Știi cum e când vii frântă de obosealăși faci un duș fierbinte? Parcă toate relele de peste zi se scurg odată cu apa.

Ei bine, băile și dușurile, calde, fierbinți sau reci, sunt recomandate în atenuarea sau chiar tratarea mai multor afecțiuni. Iar temperatura și durata se stabilesc, desigur, în funcție de afecțiune.

Fierbinte, analgezică

Nu știu dacă au dureri mai mari, dar japonezii fac băi foarte fierbinți în mod obișnuit, nu numai ca terapie. O baie în apă fierbinte la o temperatură de peste 40°C ajută la creşterea fluxului sangvin, la îmbunătăţirea metabolismului, la creşterea temperaturii corpului, implicit la diminuarea durerii, încordării şi oboselii. Pentru că, așa cum spuneam, noi nu prea suntem obișnuiți cu băile foarte fierbinți, e bine să nu stai mai mult de zece minute în apă, iar la cel mai mic semn de slăbiciune, să ieși imediat.

Contraindicații: în niciun caz nu sunt indicate celor care au diabet, cancer, cardiopatie ischemică, tulburări vasculare sau hipertensiune. Nu se recomandă în timpul menstrei.

Caldă, relaxantă

Baia caldă, ajutată uneori de plante sau săruri, este mai puțin agresivă, dar cu același efect al circulației sangvine mai bune. Baia caldă relaxează, dar ajută și împotriva insomniilor, dacă eşti iritabilă, epuizată, anxioasă sau suferi de diaree cronică, boli ale inimii şi ale vaselor sangvine şi diabet. Poţi să te relaxezi şi să stai în baie cât te simţi bine – între 15 minute şi patru ore.

Contraindicații: anumite eczeme şi insuficienţă cardiacă majoră

Rece, tonică

Știi imaginile alea cu ruși și canadieni de toate vârstele tăvălindu-se goi și fericiți prin zăpadă? Ei bine, își păstrează sănătatea și tonusul. Poți face de 2-3 ori pe săptămână, dimineața, o baie rece (apă la 20°C). Important este să intri treptat în apă, ca la mare ca să nu faci șoc termic. În fine, apa rece închide porii, apărând pielea, accelerează circulația sângelui și metabolismul. Așadar, tonifică și e de mare ajutor în întărirea sistemului imunitar. E bine ca la ieșirea din apa rece să te ștergi energic și să îmbraci un halat călduros.

Contraindicații: celor cu afecțiuni cardiace

Paul Newman recomanda prin anii ’90 un tratament garantat pentru ten perfect: spălatul cu apă rece ca gheața în fiecare dimineață!

Dușuri reci sau fierbinți?

Când reci, când fierbinți!

Sunt numitele dușuri scoțiene. 10 secunde apă caldă, 10 secunde apă rece. Timp de 5-10 minute, alternează în felul acesta jetul de apă. Rezultatul? Circulaţie mai bună, piele mai fermă şi tonus crescut. Temperatura apei calde nu trebuie să depăşească 35°C, iar cea a apei reci, 25°C. Este un tratament recomandat chiar şi în combaterea celulitei, mai ales după ce pielea coapselor a fost masată cu o mănuşă din lufă pentru activarea circulaţiei. De obicei, aceste duşuri se fac dimineaţa. Pentru energie și tonus.

Apa rece, bună pentru:

calmarea inflamaţiilor şi a durerilor
prevenirea formării echimozelor şi a vânătăilor
stimularea circulaţiei sangvine
scăderea febrei
tonificarea pielii
accelerarea metabolismului
combaterea durerilor de cap
creşterea capacităţii de a face efort fizic prin îmbunătăţirea activităţii musculare şi reducerea senzaţiei de oboseală
combaterea hemoroizilor şi a constipaţiei
stoparea hemoragiilor cutanate

Apa caldă, bună pentru:

facilitarea circulaţiei sangvine la nivelul epidermei
transportul oxigenului către celule şi ţesuturi
combaterea spasmelor musculare
tratarea insomniei şi a oboselii
curăţarea pielii
eliberarea muşchilor de toxine
creşterea ritmului cardiac
îmbunătăţirea activităţii digestive
reducerea transpiraţiei
calmarea durerilor de spate
îmbunătăţirea respiraţiei

Aburi, rouă sau gheață

Apa e tot apă și dacă se evaporă, și dacă îngheață. Și are și în alte stări ale ei, efecte terapeutice de invidiat. Așadar, o cură cu gheață sau inhalații?

Cura cu gheaţă

Oarecum impropriu zis cură, dar, pentru că procedeul se repetă, se poate spune și așa. Prin urmare, există situații în care un masaj de câteva minute (mă rog, cât ține gheața) cu un cub de gheață pe zona afectată face minuni în durerile de spate (se masează zona lombară o dată pe săptămână, timp de trei săptămâni), artroză (o dată pe săptămână) și celulită (o dată pe săptămână, minimum cinci săptămâni).

Inhalaţiile cu aburi

Inhalaţiile constau în inspirarea vaporilor de apă. Trebuie să stai cu capul deasupra recipientului cu apă clocotită (în care poți pune câteva picături de ulei de pin sau de eucalipt ori chiar sare grunjoasă) şi să-ţi pui pe cap un prosop pentru a reţine şi a putea inspira aburii. Ar fi bine să stai așa măcar 20-30 de minute. Aburii reduc inflamaţia mucoasei respiratorii şi iritaţia gâtului, calmează respiraţia greoaie în astm sau laringită, fluidifică secreţiile şi relaxează muşchii. Nu se recomandă copiilor foarte mici şi vârstnicilor.

Mersul prin rouă

De fapt dimineața, prin iarba încărcată cu rouă. Pe lângă romantism și amintirea dimineților din copilărie, mersul desculț prin rouă stimulează circulaţia sangvină la nivelul picioarelor, combate stresul şi insomnia.

În multe dintre țările în curs de dezvoltare, femeile își petrec 15% din timp adunând apă.

Apa vie și apa moartă

Ții minte ce bea Făt-Frumos? Apă vie pentru a fi mai puternic sau apă moartă pentru a-și alina rănile. Ei bine, știa el ce știa. Nu bea apă chioară!

De fapt, era doar un pic mai altfel. Prin anii ’80, profesorul Ion Mânzatu și echipa sa descopereau efectul minunat al electricității asupra apei. În urma procesului de electroliză, rezultau două tipuri de apă: la catod, polul negativ, se obținea apa vie (apă alcalină), care are efect stimulator asupra celulelor, iar la anod, polul pozitiv, se obținea apa moartă (apă acidă), care are un efect distrugător.

Apa vie

Prin consumul acesteia, țesuturile se dezvoltă mai repede, iar cele bolnave se însănătoșesc mai repede – acest tip de apă este de mult folosit în medicamente și cosmetice, precum și în anumite tipuri de agricultură. De asemenea, apa vie este folosită în tratamentele adjuvante ale cancerelor cu rezultate chiar spectaculoase. Japonezii folosesc această invenție românească pe scară destul de largă în tratarea unor afecțiuni precum artrită, dureri acute de cap, afecțiuni ale aparatului circulator și ORL, dereglări ale ciclului menstrual, aritmii, astm bronșic, boli ale organelor excretoare, gastrită, constipație, hemoroizi, boli de ochi.

Apa moartă

Apa moartă, foarte acidă, distruge bacteriile, paraziții și diverși dăunători. Spre deosebire de apa alcalină, cea acidă nu se bea, ci se folosește doar în tratamente externe, în psoriazis, arsuri sau răni.

Apa pi

Ai văzut-o prin farmacii și chiar supermarketuri, într-o vreme era chiar o modă să bei apă pi. Ce este cu această apă? Acum 30 de ani, un cercetător japonez, Kukava, a demonstrat matematic existenţa unei a patra forme de energie naturală, energia pi, care, spunea el, duce la îmbunătăţirea proceselor metabolice ale organismelor vii. Și cum se poate transfera cel mai ușor această energie miraculoasă? Prin apă, au răspuns japonezii. Energia apei acţionează, așa cum am văzut, până la nivel celular. Prin urmare, prin consumul de apă pi, sunt eliminate substanţele nocive din organism (moleculele organice din pesticide, insecticide, hormoni etc.) și acesta se încarcă cu bioenergie. Se spune despre apa pi că ajută ficatul să funcţioneze, împiedică formarea calculilor renali, ajută la tratarea afecţiunilor gastrice, creşte rezistenţa la stres şi are efecte pozitive remarcabile în cazul bolilor aparatului respirator.

Așa am ajuns să reproducem două forme de apă: una care stimulează şi alta care inhibă procesul biologic. Este exact ceea ce creează zilnic celula vie. Când celula scade energetic, se produce apă stimulatoare sau – cum îi spunem noi – apă St. Când energia este în exces, apare apă inhibitoare sau apă I. De fapt, toată viaţă este clădită pe acest principiu. (Ion Mânzatu, interviu din Formula As)

Cura lui Făt-Frumos

Cu apă alcalină adică: bei dimineața două căni cu apă alcalină la temperatura camerei, iar după aceea, timp de 40-45 de minute, nu bei, nici nu mănânci. Cu 45 de minute înainte de masa de seară, mai bei o jumătate de litru.

În STAS 1343/77 (exprimat în l/persoană), era prevăzut consumul zilnic de apă în România: 2,5 pentru băut, 2-4 pentru spălarea mâinilor şi feţei, 20-25 pentru duş şi 200-250 pentru baie. La care se adaugă: 13 litri pentru spălat vesela, 13 litri pentru spălat rufele.

Apă de tot felul

E știut că infuziile, decocturile, gargarele și alte preparate naturale pe bază de plante au un ingredient principal, apa, care preia virtuțile plantei. Există însă preparate speciale, numite chiar…

Apă de trandafiri

Pui petale de trandafiri cât mai proaspete și mai curate într-o oală suficient de mare. Adaugi apă distilată cât să le acopere, pui capac și lași să fiarbă la foc potrivit până când petalele își pierd culoarea. Oprești focul, strecori și tragi apa în recipiente care se închid ermetic. O poți păstra în frigider timp îndelungat. pe lângă beneficiile recunoscute aduse pielii, apa de trandafiri este recomandată în aromaterapie, precum și în calmarea stărilor anxioase, împotriva insomniei. De asemenea, are capacitatea de a regenera ţesuturile şi a fortifica celulele pielii, a reduce riscul de boli de inima şi infecţii urinare, a calma durerile dentare cauzate de parodontoză și de a alina iritațiile oculare.

Se spune că persanii ar fi descoperit, prin secolul X d.H., binefacerile apei de trandafiri.

Apă de tărâțe

Pui 3-4 linguri cu tărâţe într-un litru de apă plată şi laşi de seara până dimineaţa; strecori, apoi bei de-a lungul zilei. Dacă faci un tratament cu tincturi, poţi folosi apă de tărâţe în loc de apa potabilă. În acest mod, tratamentul va fi mult mai eficient. O bei în fiecare zi, în loc de apa obişnuită. Ajută în bolile nervoase, convalescenţă, a îmbunătăţirea memoriei. Potențează efectul infuziilor medicinale.

Apă de argilă

Pui o linguriţă de argilă într-un pahar cu apă rece. O lași 2-3 ore la fereastră. Amesteci (nu cu linguriță de metal!) și bei: 2 pahare pe zi, cu înghițituri mici. E bine să faci asta dimineața, pe stomacul gol. Detoxifică sistemul digestiv, ajută sistemul imunitar, ajută ficatul să lucreze mai bine, reglează pH-ul organismului. E indicat ca o cură cu apă de argilă să dureze minimum trei luni.

Creierul uman este compus 80% din apă, sângele conţine 90% apă, ficatul – 90%, iar oasele – 35%.

Apă de mentă

Cum spuneam, maceratele în apă din plante sunt de două ori bune. Pe deoparte apa, pe de alta substanțele din plantă ajută, tratează, vindecă. Apa de mentă, de pildă, închide porii şi reglează producţia de grăsime a pielii. Se prepară în felul următor: lași la macerat trei linguri de frunze de mentă uscată şi mărunţite în ½ cană de apă de seara până dimineaţa, când se filtrează. Se aplică pe față comprese cu apă de mentă. Se lasă 10-15 minute. Este revitalizantă, calmantă şi tonifiantă.

Ce-i mult strică. Prea multă apă adică. Pentru că organismul va pierde nutrienți esențiali precum potasiu, magneziu, sodiu, ceea ce poate duce la comă! Cu alte cuvinte, consumul de apă trebuie ajustat în funcție de nevoile zilnice, la temperatura de afară și la efortul depus.

Apa, originea vieţii

„Pământul s-a închegat, la cuvântul Domnului, din apă și prin apă.“ (II Petru 3, 5). Din apă și prin apă, care e și materia tainei botezului, Dumnezeu a creat din nou lumea, care s-a regenerat, s-a născut din nou, de astă dată „din apă și din Duh“. (Ioan 3, 5)

Este motivul pentru care creştinii obişnuiesc să sfinţească apa cu care, mai departe, sfinţesc bisericile, casele, oamenii. Apa sfinţită este de două feluri: agheasma mare, care se slujeşte la Bobotează, și agheasma mică, care se slujește la Izvorul Tămăduirii, dar și cu alte prilejuri. Sfințirea apei, prin invocarea Duhului Sfânt asupra ei, este cea mai importantă și frecventă ierurgie (lucrare sfântă și sfințitoare) în biserică. Pentru că, citim în Scriptură, „Acesta este temeiul aghesmei. Termenul de agheasmă provine din grecește și înseamnă deopotrivă lucrarea de sfințire a apei și rezultatul acesteia, apa sfințită.

* Botezul începe cu binecuvântarea apei. În concepţia biblică (şi nu numai), apa este prima materia, elementul de bază al lumii, simbolul natural al vieţii, simbolul purificării.

* În Facere, primul capitol al Vechiului Testament, crearea uscatului, implicit a lumii, este prezentată ca pornind din ape: Şi a zis Dumnezeu: „Să fie o tărie prin mijlocul apelor şi să despartă ape de ape!“ Şi a fost aşa. (Facerea, 1-6)

* În Evangheliile Noului Testament, se povesteşte cum Mântuitorul a fost botezat cu apă de către Ioan Botezătorul. Acesta boteza întru pocăinţă, anunţând botezul în Duh pe care-L va săvârşi Mesia.

„Să ne apropiem cu inimă curată, întru plinătatea credinţei, curăţindu-ne prin stropire inimile de orice cuget rău, şi spălându-ne trupul în apă curată“, spune apostolul Pavel într-una dintre epistolele sale (Evrei, 10-22)

Oricine bea din apa aceasta va înseta iarăşi; dar cel ce va bea din apa pe care i-o voi da Eu nu va mai înseta în veac, căci apa pe care i-o voi da Eu se va face în el izvor de apă curgătoare spre viaţa veşnică. (Ioan 4, 13-14)

Potopul a fost pedeapsa prin apă, urgie a apelor care au curăţat toate relele pământului, singurul rămas fiind patriarhul Noe cu a lui arcă, pe care strânsese câte o pereche din toate viețuitoarele pământului.

Citește și:

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr18/11.05.2017
Autor: Irina Tudor Dumitrescu
Sursa foto: pixabay

Comments

comments