Lecitina nu ajută doar memoria, ci are beneficii pentru sistemul cardiovascular și repară celulele ficatului.
Lecitina a fost descoperită de chimistul Theodore Nicolas Gobley, care a izolat-o din gălbenuș. Era jumătatea secolului al XIX-lea. Ulterior, cercetările sale au fost concentrate pe alte surse animale: peștele, carnea de pui și organele. În zilele noastre, lecitina este un termen asociat cu grăsimi benefice pentru toate celulele din corp, pe care le putem obține de la plante sau animale, dar pe care și organismul le produce în anumite cantități, cea mai mare concentrație aflându-se în organele vitale.
Proprietăți vitale
Lecitina este o fosfolipidă (o moleculă de grăsime ce conține un amestec de glicolipide, steroli, trigliceride, carbohidrați și acizi grași). Este o componentă indispensabilă tuturor celulelor organismului, considerată baza construcției celulare și a membranelor protectoare, acestea asigurând integritatea țesuturilor și organelor, precum și transferul de substanțe nutritive. Astfel, lecitina se dovedește vitală în regenerarea celulelor atacate de diferite afecțiuni. Corpul produce lecitină (ficat, creier), însă nu este suficientă, caz în care se impune suplimentarea pentru a rezista stresului oxidativ care provoacă boli. Lecitina este o sursă importantă de colină, un neurotransmițător implicat în numeroase funcții cerebrale, printre care memoria. Studiile arată că un consum regulat de lecitină ajută enorm în procesul învățării și în procesul de amintire a anumitor informații. Lecitina este de o importanță vitală pentru sănătatea și structura sistemului nervos: această fosfolipidă diminuează și unele tulburări neurologice grave, conform unor cercetări.
Lecitina, aliat în bolile de inimă
Grație faptului că este o sursă de grăsimi polinesaturate, lecitina previne deteriorarea arterelor prin faptul că împiedică acumularea depunerilor de colesterol, făcându-le maleabile și fiind astfel importantă în bolile cordului. Cercetări recente arată o îmbunătățire a circulației rezultată în urma suplimentării cu lecitină. Un studiu realizat în SUA care s-a întins pe zece săptămâni și a cuprins 45 de participanți arată că lecitina din soia cu conținut redus de grăsimi a redus absorbția colesterolului cu 38% și a scăzut cu 14% colesterolul rău, concluzia fiind că lecitina are aceste efecte dacă este consumată alături de alimente cu conținut redus de grăsimi. În ceea ce privește sănătatea ficatului, s-a demonstrat că lecitina este eficientă în regenerarea celulelor hepatice distruse de toxine sau consumul de alcool (este folosită în tratarea hepatitei și a cirozei hepatice), contribuie la reducerea pietrelor biliare și la echilibrarea digestiei, stenuează problemele musculare (crampe, durere), întărește sistemul imunitar și accelerează digestia grăsimilor și metabolismul, fiind recomandată și în caz de obezitate.
De unde o luăm
Cele mai bune surse sunt proteinele animale: gălbenușul, ficatul, creierul, laptele, carnea de pasăre, carnea roșie, brânzeturile, dar și peștele (cod, somon) sau fructele de mare. Pentru includerea lecitinei în alimentația zilnică, putem să apelăm și la surse vegetale. Nuciferele (alune, arahide, semințe de dovleac) conțin din belșug lecitină. La fel germenii de grâu, cruciferele (varza, conopida, broccoli), leguminoasele (în special fasolea boabe), spanacul, măslinele, avocado. Soia este, de asemenea, deosebit de bogată în lecitină. Lecitina din soia conține 30% uleiuri și 70% fosfolipide, din care o proporție mai mare o reprezintă acidul gras esențial linoleic, apreciat pentru acțiunea sa de a reduce celulele adipoase. Despre lecitina din soia se știe că scade colesterolul rău și trigliceridele. Aceleași cercetări arată că are efect de creștere a HDL (colesterolul bun), dovedindu-se benefică în cazul celor care urmează tratament pentru scăderea colesterolului rău. Lecitina este bogată în fosfor, iod, fier și ajută la o mai bună absorbție a vitaminelor solubile în grăsimi (A, D, E și K).
30% din creier este alcătuit din lecitină. Totodată, două treimi din grăsimea ficatului este reprezentată de lecitină.
Suplimentele de lecitină trebuie administrate doar la recomandarea unui specialist, din pricina efectelor adverse precum transpirație, diaree, greață, vomă. Femeilor însărcinate și copiilor le este interzisă suplimentarea cu lecitină.
Citește și:
Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.36/14.09.2017
Autor: Lidia Năstase
Sursa foto: pixabay