Dieta pentru diverticuloză – Cauza principală a instalării bolii o constituie lipsa fibrelor din alimentație și consumul excesiv de proteine de origine animală.
În scopul diminuării simptomelor, dar și preventiv, trebuie să-ți propui să consumi 20-30 de grame de fibre pe zi, însă progresiv – în caz contrar, se creează în colon un mediu dăunător, propice gazelor și bacteriilor nesănătoase, în fapt unul din factorii ce predispun la cronicizarea stărilor inflamatorii.
Cum să mănânci
În primă fază, dacă ai simptome acute, medicul poate recomanda o dietă preponderent lichidă (apă multă, supe clare, fructe și legume fierte și pasate, ceaiuri medicinale), dar, după ce îți revii, trebuie adăugate treptat fibrele, pentru a preîntâmpina posibilele simptome: disconfort abdominal, sângerare, obstrucție intestinală. Scopul este să ajungi la circa 30 g de fibre pe zi. Începe prin a adăuga în decurs de o săptămână 5-15 g. Fibrele sunt substanțe de balast, dar atât de necesare pentru o sănătate optimă.
Fibre insolubile – nu se dizolvă în apă, dar o atrag și formează un bol gelatinos care ușurează digestia și reduce riscul de polipi sau cancer de colon. Mai mult, acestea induc senzația de sațietate timp îndelungat, contribuie la detoxificare, scad colesterolul și mențin greutatea optimă. Găsești fibre insolubile în alimentele bogate în celuloză, precum produsele din cereale integrale (grâu, orz), tărâțele, fructele și legumele cu coajă, alunele, nucile, orezul brun, rădăcinoasele, stafidele, strugurii.
Fibre solubile – se dizolvă în apă, iar la nivelul colonului asigură substanțe nutritive pentru numeroase microorganisme care se dezvoltă acolo, sporind astfel numărul bacteriilor sănătoase și crescând rezistența la multe boli (digestive, obezitate, diabet, tulburări de absorbție a vitaminelor) prin faptul că ameliorează tranzitul. Le găsești în ovăz, mere, portocale, grepfrut, piersici, struguri, prune, pere, fasole boabe, linte, năut, sfeclă, morcovi, semințe de susan, semințe de psyllium.
Controversa semințelor
Nu cu mult timp în urmă, cei care sufereau de diverticuloză erau avertizați de specialiști să evite alimentele considerate greu de digerat, precum popcorn, semințe de mac, susan, in, floarea-soarelui sau diverse nuci, din pricină că acestea ar rămâne prinse în diverticuli și ar favoriza inflamația. Studii recente arată că nu există vreun temei științific care să susțină recomandările cu pricina. Dimpotrivă, nucile și semințele conțin cantități mari de fibre, substanțe chiar recomandate în caz de diverticuloză. Nici semințele din roșii, dovlecel, castravete, căpșune sau zmeură nu sunt un pericol. În sprijinul susținerii, în 2007 a fost realizat un studiu pe pacienți sănătoși și pacienți cu diverticuloză. Cele două grupuri au consumat diferite semințe. La grupul cu boala, a fost înregistrată o ameliorare a simptomelor, iar lipsa acestora a provocat complicații digestive în cazul subiecților sănătoși.
Meniu pentru o zi
Mic dejun: ovăz cu lapte vegetal (soia, orez, migdale), fructe (rondele de banană, fructe) sau 2 ouă fierte și 2 felii de pâine integrală cu gem din fructe fără zahăr. Ceai de plante sau cafea neagră
Prânz: cartofi copți cu salată verde sau carne slabă la grătar, supă de legume, fâșii de morcov crud sau buchețele de broccoli ori conopidă (crudă sau fiartă ușor la abur)
Gustare de după-amiază: pită integrală cu hummus sau o mână de migdale
Cină: tofu prăjit, mâncărică de fasole boabe și salată de castraveți
Știai?
Țăranii africani care consumă în medie 50 g de fibre pe zi nu suferă de diverticuloză. Imediat ce adoptă stilul de alimentație occidental sărac în fibre și bogat în produse procesate, aceștia ajung să dezvolte diverticuli colonici, arată studiile. Diverticuloza este, de fapt, una dintre cele mai noi afecțiuni, apărând pe fondul industrializării. Înainte de 1900, nu se cunoștea această boală întrucât nu exista.
Cercetătorii au descoperit legături între diverticuloză și obezitate, sedentarism, fumat și anumite antiinflamatoare nesteroidiene.
60% din populația de peste 60 de ani din țările civilizate dezvoltă diverticuli colonici. În majoritatea cazurilor, aceștia sunt asimptomatici.
Alimente bogate în fibre (100 g)
- Zmeură – 7 g
- Dovleac copt – 5 g
- Fasole boabe – 6 g
- Ciuperci albe – 2 g
- Portocale – 2 g
- Boabe soia coapte –18 g
- Fasole verde – 9 g
- Linte – 8 g
- Năut – 7,8 g
- Hummus – 6 g
- Tofu gătit – 2,3 g
- Bulgur fiert – 4,5 g
- Cușcuș – 1,4 g
- Spaghete integrale – 4,5 g
- Quinoa – 2,8 g
- Orez brun – 1,8 g
- Avocado – 6,7 g
- Pere – 3,1 g
- Mere – 2,4 g
- Banane – 2,6 g
- Mazăre – 5,5 g
- Varză-de-Bruxelles – 3,8 g
- Bame – 3,2 g
- Conopidă – 2,3 g
- Salată verde – 2,1 g
- Ceapă – 1,7 g
Prețioasele probiotice
Acestea ajută la tratarea simptomelor diverticulozei, precum și în prevenirea formării diverticulilor, arată studii recente. Probioticele pe care le găsești în suplimentele alimentare sunt bacterii prietenoase, numite și bacterii vii („pentru viață“ este traducerea lor), care se găsesc în mod normal la nivelul tractului gastrointestinal. Le poți lua și din alimente – iaurt, chefir, varză murată, lapte bătut, lapte de soia, castraveți murați, măsline în saramură, brânză fermentată, alge, ciocolată neagră.
Că suferi sau nu de diverticuloză, probioticele nu trebuie să-ți lipsească din dietă. S-a demonstrat că acestea au rol important nu doar în refacerea microflorei și sănătatea sistemului digestiv. Cercetările arată că susțin imunitatea, contribuie la sinteza vitaminelor B și K. De asemenea, un aport optim de probiotice conferă un tonus fizic și psihic excelent, memorie bună, rezistență la stres și la alergii de sezon. Se pare că probioticele sunt un bun adjuvant în peste 170 de probleme de sănătate.
Citește și:
- Dieta de vară. Cele mai bune sfaturi și cateva reguli
- Otetul de mere, aliat de nadejde pentru dieta
- 5 moduri simple de a pierde 5 kilograme rapid
Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr23/09.06.2016
Autor: Lidia Năstase
Sursa foto: 123rf.com