Hrană pentru creier – „Eşti ceea ce mănânci“, confirmă cercetătorii o veche zicală. Altfel spus, hrana pe care o consumi te ajută sau nu să atingi maximul propriului potenţial intelectual, emoţional şi creativ.
Te-ai gândit vreodată că mâncarea pe care o consumi îţi hrăneşte nu doar corpul, ci şi creierul? Așa cum pentru corp nu orice mănânci îi este binefăcător, la fel nici creierului (de la care ai mari aşteptări, nu-i aşa?) nu-i este indiferent ce-i oferi ca hrană. Aşadar, n-ar trebui să-ţi fie nici ţie, întrucât ce mănânci îţi afectează deopotrivă performanţele fizice şi intelectuale. Iată căror aspecte ar trebui să le acorzi atenţie pentru a fi mulţumită.
Zahărul, sabie cu două tăişuri
Te-ai răsfăţat cu ceva dulce şi te-ai mai înviorat, mintea ţi s-a mai limpezit? Aşa o fi, doar că nu va dura prea mult. Când mănânci un aliment bogat în zahăr, pancreasul începe să secrete insulină, iar aceasta provoacă celulele corpului să depoziteze glucoza pentru a o folosi mai târziu. Curând însă glucoza se va sfârşi, iar creierul va rămâne fără „combustibil“. Aşa se face că, la câteva ore după răsfăţ, te vei simţi sleită, confuză, chiar şi nervoasă, neatentă şi îţi va fi greu să te concentrezi. Soluţia? Zaharuri de bună calitate, cărora, de obicei, le spunem carbohidraţi buni, care se asimilează lent şi pe care organismul îi transformă în glucoză, principala sursă de energie pentru creier. Aşadar, cea mai indicată gustare în timpul unei activităţi intelectuale susţinute n-ar fi nicidecum o prăjitură, ci… câteva nuci.
Surse de carbohidraţi buni: cereale integrale, rădăcinoase, fructe proaspete, peşte, ouă, fasole, linte, brânză de vaci, ciuperci, nuci, ciocolată neagră, „dulcele“ preferat al creierului
Grăsimile în exces, un serios obstacol
E lucru demonstrat, o alimentaţie prea bogată în grăsimi atentează nu doar la siluetă, ci şi la o satisfăcătoare activitate intelectuală, întrucât grăsimile împiedică asimilarea zaharurilor atât de necesare pentru o optimă activitate a creierului. Dacă ești interesată de un nivel ridicat al performanţelor intelectuale, va trebui să te preocupe şi greutatea corporală, excluzând din meniu în primul rând alimentele bogate în grăsimi. Asta nu înseamnă să le excluzi complet, căci pentru a funcţiona eficient creierul are nevoie şi de grăsime, preferându-le însă pe cele esenţiale. La loc de frunte se situează acizii graşi esenţiali omega 3, implicaţi în menţinerea funcţiei cognitive, ceea ce înseamnă stimularea proceselor cerebrale.
Surse de grăsimi omega: peşte oceanic, carne de pasăre şi de vânat, fructe şi legume
Proteinele, stimulent pentru o gândire limpede
Proteinele nu sunt mai puţin importante decât carbohidraţii. Datorită lor se produce adrenalină şi dopamină, hormoni care, stimulând creierul, grăbesc toate reacţiile, inclusiv procesele gândirii. Urmăreşte ca alimentaţia ta, şi a familiei tale, desigur, să includă şi proteine, fie ele de provenienţă vegetală, fie animală, în acest din urmă caz alegând alimentele cu un conţinut redus de grăsimi.
Surse proteine vegetale: fasole, mazăre, linte, soia, nuci, ciuperci
Surse proteine animale: carne macră, peşte, produse ale mării, ouă, lactate (acestea din urmă, consumate cu moderaţie)
Vitamine şi minerale, tezaur preţios
Practic nu există nicio vitamină care să nu influenţeze memoria şi viteza de reacţie, iar deficitul să nu le reducă considerabil. De pildă, calciul şi magneziul sunt răspunzătoare de activitatea sistemului nervos în general, inclusiv a creierului, fierul ajută la transportul oxigenului către creier, fără de care activitatea lui este mult încetinită, iar vitamina C contribuie la reţinerea fierului în organism. Aşadar, ai grijă să-ţi asiguri necesarul de vitamine şi minerale.
Ghiftuirea, grea povară
Chiar şi atunci când te orientezi după un anumit regim alimentar, ţi se întâmplă să cazi pradă unei mese copioase, nu-i aşa? Şi te scuzi spunând că, de vreme ce ai consumat doar alimente sănătoase, nu ai de ce să-ţi faci griji. Nu e chiar aşa. Organismul, mobilizat de urgenţă, îşi va îndrepta toate forţele – sângele cu toate componentele lui – spre aparatul digestiv, unde îl aşteaptă o serioasă „încărcătură“, spre creier nerămânându-i prea multe. De unde senzaţia de moleşeală, secondată de o activitate intelectuală ce va lăsa mult de dorit în următoarele câteva ore.
Micul dejun, esenţial pentru creier
N-ai timp şi nici nu prea ţi-e foame de dimineaţă, aşa că sari peste micul dejun? Schimbă obiceiul, micul dejun ţi-ar putea creşte nivelul atenţiei şi îmbunătăţi considerabil capacitatea de concentrare pe tot parcursul zilei. „Combustibilul“ de care ai nevoie din chiar primele ore ale zilei îl găseşti în cerealele integrale, produsele lactate şi fructele. Nu exagera însă, un mic dejun prea bogat în calorii te va împiedica să te concentrezi cum ţi-ai dori asupra a ceea ce ai de făcut.
Nu uita să bei apă!
Cercetătorii americani au demonstrat creşterea performanţei la învăţătură în cazul elevilor care beau apă în timpul programului şcolar. Dă-le crezare şi dezobişnuieşte-ţi copilul de a se răsfaţa în timpul recreaţiilor cu câte o băutură răcoritoare dând preferinţă unei sticle cu apă plată. Şi nu uita nici tu să însoţeşti ceaşca de cafea cu un pahar cu apă, pe care s-o bei, fireşte. Altfel, conducând la deshidratare, cofeina, mai ales când e cam multă, va avea efect contrar celui aşteptat, de înviorare.
♥ Deşi creierul reprezintă doar 2% din greutatea corporală , el foloseşte 20% din oxigenul din fluxul sangvin şi 20-25% din energia organismului.
Vrei să ai o minte brici?
Pune la dispoziţia creierului „combustibilul“ de care are nevoie pentru o funcţionare optimă. Nu e vorba de alimente care să-i fie exclusiv furnizate, ci de hrana de zi cu zi, care să-i asigure necesarul de glucoză, de proteine, de acizi graşi, de toată gama vitaminelor şi mineralelor.
Şi ţine seama că e cam mofturos, le vrea doar din cele mai bune surse.
Citeste si:
- Creierul, un organ unisex? Cateva detalii care trebuie spuse
- Cele mai inteligente sase zodii
- 10 „inamici” ai creierului
Articol preluat din revista Femeia de Azi – 2018
Text: Olga Sveduneac
Sursa foto: pixabay.com