Un raport recent lansat de WWF, intitulat Inversarea tendin ței de pierdere a biodiversităț ii. Puterea de regenerare a regimurilor alimentare care țin cont de limitele planetei. Loken, B. et al. WWF, Gland, Switzerland, arată impactul a șase tipuri de regimuri alimentare.
Concluzia raportului menționat mai sus este că „un regim alimentar ce ține cont și de diversitatea și limitele planetei ar putea fi soluția pentru a reduce gazele cu efect de seră cu cel puțin 30%, pierderea biodiversității cu până la 46%, și moartea prematură cu cel puțin 20%”, se arată în comunicatul WWF România.
Având în vedere aceste date îngrijorătoare, care ar fi soluția?
Alege să te hrănești cu produse care provin de la ferme prietenoase cu natura, scade procentul produselor de origine animală (mai ales carnea roșie) – dar nu le elimina de tot, optează pentru produse cât mai puțin procesate, fructe și legume proaspete, de sezon, cât mai variate. „Nu există o soluție universală. De exemplu, în unele țări trebuie redus semnificativ consumul de alimente de origine animală, în timp ce în altele poate fi necesară o creștere pentru a aborda problema subnutriției. Sănătatea și mediul trebuie luate în considerare împreună. Calculatorul nostru privind impactul regimurilor alimentare va ajuta fie care țară să înțeleagă mai bine impactul schimbărilor alimentare, astfel încât să poată oferi tuturor cetățenilor
recomandări care să fie benefice atât pentru oameni, cât și pentru planetă”, a declarat Brent Loken, coordonatorul științific al Diviziei pentru Hrană din cadrul WWF și autorul principal al raportului.
Alături de raportul menționat, ai la îndemână și un calculator, ușor de folosit, pentru calcularea și vizualizarea impactului asupra naturii și sănătății a regimului alimentar, la nivel individual, național și global. Calculatorul arată impactul a șase tipuri de regimuri alimentare – consumul actual, așa cum se manifestă în fiecare țară analizată (bazat pe date FAO), regimul alimentar recomandat de Comisia EAT – Lancet (regimul flexibil/omnivor), recomandările oficiale din fiecare țară pentru un regim alimentar sănătos, regimul pescetarian (bazat pe pește și fructe de mare), vegetarian și vegan. Calculatorul poate fi consultat la adresa: planetbaseddiets.panda.org/impacts-actioncalculator.
Care este, concret, impactul alimentelor asupra biodiversității?
„În ultimii 50 de ani, mărimea medie a populațiilor de specii sălbatice a scăzut cu 68%, iar producția de alimente a cauzat 70% din pierderea biodiversității pe uscat și 50% din apa dulce. În prezent, doar 9 specii de plante reprezintă 66% din recolta agricolă totală, 8 specii de păsări și mamifere domestice furnizează mai mult de 95% din alimentele provenite de la animale și 10 specii utilizate în acvacultură reprezintă 50% din producție”, se mai arată în comunicatul WWF România.
Care este situația în România?
Românii consumă cu 44% mai multe calorii decât recomandările oficiale, zahăr și alcool din plin și prea puțin legume și fructe proaspete, pește și semințe. Lucru care se reflectă direct în starea lor de sănătate. Astfel, cea mai mare amprentă asupra biodiversității și climei provine de la categoriile carne roșie și produse lactate, iar trecerea la un regim echilibrat, bazat pe fructe și legume proaspete și mai puțină carne roșie ar echilibra dietele românilor.
Cum arată o dietă echilibrată
O dietă echilibrată conține toate categoriile de alimente, este săracă în alcool și tutun. Nu trebuie să ai un cântar profesionist acasă,
o farfurie cu diametrul de 27 cm poate fi cel mai bun prieten al tău. Pentru mesele principale, farfuria ta trebuie să arate așa: jumătate să conțină legume proaspete de sezon, un sfert să conțină carne slabă preparată la grătar sau la cuptor, iar celălalt sfert carbohidrați de bună calitate: pâine de secară, orez brun, paste integrale, rondele de orez, cartof. Consumă fructe doar în prima parte a zilei, iar dulciuri doar o dată pe săptămână.
Citește și: Mâncarea medicament! Spune ce te supără, ca să-ți spun ce să mănânci
Producţie: Elena Mihăescu/ Sursa foto: unsplash
Articol publicat în revista Practic Idei, editia decembrie 2020