Este vorba despre intoleranțele alimentare. Nu de puține ori ai auzit în ultima vreme prietene sau colege văitându-se că nu găsesc pâine fără gluten sau lapte fără lactoză. Pentru ce-ar plăti de trei ori prețul pentru niște produse ciudate, te (și le) întrebi.
Pentru că am intoleranță la gluten. Sau la lactoză. O bună amică și-a crescut fiica vegetarian pentru că ea, mama, a avut (pe termen scurt, cum am aflat mai târziu) o intoleranță la proteina animală. Fata avea carență de vitamina B12! O cunoștință s-a hotărât brusc că are intoleranță la gluten și de-aia se îngrașă. Medicul nu-i spusese nimic. Cu lactoza e cam la fel, numai că aici lucrurile sunt mai clare.
Ce e intoleranța alimentară
Propriu-zis, nu are o definiție medicală. Este, practic, o reacție a organismului la efectele adverse pe care le au anumite alimente asupra organismului. Intoleranța la alimente este destul de răspândită, dar nu este un capăt de țară. În momentul în care îți dai seama că organismul nu tolerează laptele, scoicile, carnea roșie sau mai știu eu ce, excluzi o perioadă alimentul respectiv din dietă. Îl reintroduci după o perioadă mai lungă. Sunt șanse mari să nu-ți mai facă rău.
Ce o declanșează
Nu există încă o explicație clară, spun medicii nutriționiști. În principiu, anumite organisme au mai puține enzime, mai puțini fermenți necesari metabolizării alimentelor respective. Cel puțin așa se întâmplă cu intoleranța la lactoză, precum și în boala celiacă (intoleranță la gluten). Pe de altă parte, orice aliment îți poate face rău dacă-l mănânci în exces, inadecvat preparat, la ore nepotrivite.
Intoleranţa la lactoză
E lucru dovedit, lactaza, enzimă secretată de aproape toţi copiii, intră în deficit după 12-13 ani la anumite populaţii, transformând laptele din hrană în otravă. Dacă organismul nu produce suficientă lactază, apare intoleranţa la lactoză. Parte din aceasta rămâne nedigerată, trecând din stomac în intestinul subţire şi apoi în cel gros, unde începe să fermenteze, având efecte foarte violente (balonare, diaree, dureri puternice). Ca atare, adolescenților și adulţilor li se recomandă maximum 500 ml de lapte pe zi, pentru certitudinea că lactoza se digeră.
*De bine. În cursul transformării laptelui în iaurt, de pildă, lactoza este degradată și nu mai este nevoie de enzima deficitară pentru a metaboliza. De aceea, chiar dacă ai intoleranță la lactoză, poți mânca liniștită iaurt, brânzeturi, lapte bătut. Practic, orice produs lactat, mai puțin lapte dulce.
Intoleranța la gluten
Este vorba de boala celiacă. Asta ca să fie clar că nu orice balonare după ce ai consumat pâine cu ghiotura înseamnă intoleranță la gluten. Boala celiacă, numită și enteropatie glutenică, este o afecțiune autoimună în care organismul reacționează prin dezvoltarea de leziuni la nivelul intestinului subțire. Factorul declanșator este chiar glutenul din făina de grâu, orz și secară. Boala celiacă împiedică absorbția substanțelor nutritive. Tratamentul bolii constă în dieta fără gluten.
*De bine. Starea generală începe să se îmbunătățească după două săptămâni de dietă fără gluten. Este însă recomandat să faci asta după ce te-ai consultat cu medicul.
- Glutenul nu se găsește numai în produsele din cereale, ci și în cea mai mare parte a mezelurilor și conservelor.
- Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), jumătate din populația globului suferă de intoleranță alimentară.
Boli explicate (și) prin intoleranță alimentară, cu simptome:
√ Boli ale sistemului digestiv: leziuni ale cavităţii bucale; probleme cu greutatea/nu puteţi slăbi; sindromul de colon iritabil; indigestie; diaree; crampe şi dureri ale stomacului; gaze; balonare; boală Crohn;
√ Probleme ale pielii: acnee; eczeme; psoriazis; urticarie;
√ Boli ale sistemului nervos: migrene; cefalee; depresii; insomnii; autism;
√ Boli ale aparatului respirator: astm; faringită cronică; rinită; sensibilitate crescută la infecţii ale căilor respiratorii;
√ Boli ale sistemului osos – boli reumatice
√ Edeme ale căror cauze nu sunt încă depistate.
Ce sunt alergiile
De multe ori, alergia alimentară este confundată cu intoleranța alimentară. Spre deosebire de aceasta din urmă, alergia este caracterizată printr-o reacţie imunitară (de apărare) exagerată, care apare în urma ingestiei de alimente/aditivi alimentari considerate periculoase de către organism.
Laptele vegetal, înlocuitor la nevoie
Pentru cei cu intoleranţă la lactoză, există laptele fără lactoză și laptele vegetal. Cel mai cunoscut este cel de soia, obţinut prin stoarcerea boabelor de soia. Din punct de vedere nutritiv, este mai sărac decât laptele de vacă, proteinele fiind mai puţine. Nu conţine cazeină (principala proteină din laptele de vacă), grăsimi animale sau lactoză, ci grăsimi de origine vegetală, nesaturate. Nu are colesterol, ba, mai mult, consumul de lapte de soia ajută la scăderea lui.
Testul York
Este singurul test, foarte scump, care poate depista intoleranța alimentară. Un test de sânge care determină exact alimentul pe care trebuie să-l scoți din dietă.
Citește și:
- Alimente din care nu ar trebui să mănânci prea mult
- Cum alegem vinul potrivit pentru vară
- 3 soluții de purificare
Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.22/08.06.2017
Autor: Irina Tudor Dumitrescu
Sursa foto: pixabay