Esti aici
Femeia.ro > Gastronomie > Mănânci orice sau „mănânci sănătos“?

Mănânci orice sau „mănânci sănătos“?

Ce în semană să mănânci sănătos? De-a lungul secolelor, meridianelor, religiilor
 și, mai nou, curentelor nutriționale, ceea ce înseamnă să „mănânci sănătos“ arată diferit. 
În epoca noastră în care normele despre mâncare variază considerabile, ne rămâne mereu călăuza internă, întoarcerea către natură și spiritualitate.

De-a lungul istoriei ne-am întâlnit cu diferite idei despre alimentație, de la asigurarea subzistenței care caracterizează începuturile, la îndoielile presupuse de multitudinea ideilor despre mâncare pe care le vedem la lucru în prezent. Curentele de gândire, ideile și tabuurile instituite de religii, descoperirile din bucătărie influențează felul în care percepem hrana, gustul în cotidianul nostru. Regimul alimentar a fost și este în strânsă legătură cu sănătatea, respectiv cu buna funcționare a omului. Dar „buna funcționare“ mecanică și fiziologică este o idee relativ recentă – privind în istoria conceptului, constatăm că la început a fost vorba despre „buna funcționare“ spirituală. Preceptele religioase reglementează uneori foarte precis ce și cum să consumi, în ce context etc.

Kasruth sau ce trebuie să mănânce evreul

Ca să fie cușer, deci comestibile pentru un evreu, alimentele trebuie să respecte norme foarte stricte, enunțate în Vechiul Testament și dezvoltate, de atunci, de generații întregi de teoreticieni. În Israel există o secțiune a serviciilor polițienești dedicată controlului alimentar. Esența acestor norme este următoarea: pot fi consumate numai mamiferele care rumegă hrana și au copita despicată. Așadar, se pot mânca vitele și oile, dar nu și porcul sau iepurele. Păsările de curte, cum sunt găinile și rațele, sunt acceptate pentru consum, la fel și peștii cu înotătoare și solzi, însă insectele sunt interzise.

Carnea nu poate fi consumată împreună cu produsele lactate, dar ouăle, legumele și cerealele pot fi consumate atât cu carne, cât și cu produse lactate. Ustensilele care intră în contact cu carnea nu pot fi folosite pentru lactate și invers.
Animalele trebuie sacrificate cu mâna, folosind un cuțit foarte ascuțit, după care trebuie să se scurgă tot sângele. Trebuie verificat înainte dacă animalul e bolnav.

Să nu consumi carne de porc înseamnă să mănânci sănătos?

Aceste norme nu sunt de fapt atât de arbitrare cum par la prima vedere. Carnea de porc nu prezintă mai multe riscuri decât alte tipuri de carne, dar în trecut, ca și acum, creșterea porcilor nu era o treabă ușoară în deșert. Aceștia au nevoie de răcoare, și spre deosebire de vite sau oi, nu se pot hrăni cu iarbă și tufe uscate și aspre. Porcii au nevoie de semințe și rădăcinoase, cu care se pot hrăni și oamenii. Deci porcii nu ar fi fost deloc o investiție deșteaptă în vremurile biblice. În ceea ce privește consumul combinat al lactatelor cu carne, nu există nicio dovadă că acest fapt ar putea conduce la apariția problemelor digestive, sănătatea nu ne poate fi amenințată dacă punem o bucată de friptură pe o farfurie pe care a fost brânză. Însă poruncile aveau ca scop disciplina religioasă, nu sănătatea. Legile kasruth făceau astfel încât și cea mai banală activitate să aibă o conotație spirituală. Respectarea legilor sublinia faptul că Dumnezeu este pretutindeni și omul este obligat să-i respecte tot timpul poruncile.

Cușer egal mănânci sănătos?

Aceste precepte sunt respectate întocmai și acum, iar adaptarea lor la vremurile actuale nu se referă la faptul că animalul nu a fost tratat cu hormoni sau antibiotice și nici nu presupune absența aditivilor din produse.
Cușer înseamnă doar că, la prepararea lor, nu sunt folosiți anumiți aditivi derivați din insecte, cum este colorantul carmin roșu. Ca să fie eticheta drept cușer, un produs precum Coca Cola, nu poate conține nicio substanță care provine de la un animal care nu este cușer, prin urmare glicerina, unul dintre elementele care conferă aroma și intră în compoziția acestei băuturi, trebuie să fie numai de origine vegetală.

Bucătăria islamică vine din Coran

Bucătăria islamică are cele mai multe și cele mai extinse reguli despre ce nu este potrivit să mănânci. Un asemenea aspect îl constituie consumul cărnii de porc, pe când consumul de vin a suferit, peste timpuri, o mai delicată strictețe.

Lăcomia, păcat de moarte

Creștinismul a impus limitările numai perioadelor de post sau regimului monastic; în schimb a condamnat cel mai puternic lăcomia, enumerând-o printre păcatele capitale. De altfel, toate tradițiile religioase și filosofice privesc cu profundă antipatie excesul alimentar.
Echilibrul exprimat prin teoria umorilor a fost esențial pentru gândirea europeană, în perioadele clasică, medievală și modernă timpurie. China, care a avut reguli mai relaxate privind regimul alimentar, deține idei complexe străvechi, mai mult sau mai puțin orientate spre medicină, despre ce este potrivit din perspectivă fizică și spirituală. Teoriile occidentale ale umorilor s-au întâlnit de cele mai multe ori cu dogma religioasă și ideile filosofice despre natură și cosmos. Regulile culinare care s-au aliniat noțiunilor de sănătate au fost determinate de gusturile sărat, amar, acru, dulce.

Citește și: Femeile se gandesc la mancare mai mult decat la sex

Vegetarian

Regimul vegetarian a fost privit ca o pedeapsă – în islam primatul cărnii a fost incontestabil, încă de la fondare. În Occidentul creștin, carnea a fost plasată în zona senzualității, fiind suspicionată, strict limitată și supravegheată chiar și în cazul bolnavilor. Însă toate acestea nu au dus la prețuirea legumelor, acestea făcând parte din hrana țăranilor. Autoritățile religioase au arătat la un moment dat în Occident o opoziție fermă față de adoptarea vegetarianismului de către mireni – acest obicei era identificat cu erezia maniheistă și cu preceptele despre răul din materie și din carne. Albigenzii din secolul al XIII-lea au reînviat dualitatea maniheistă. Sângeroasa reprimare din timpul Cruciadei Albigenzilor
a adus acestei viziuni un renume foarte rău.
Religiile Chinei sau Indiei, budismul, școlile filosofice grecești, care lăudau legumele, nu au avut interesul dezvoltării unei bucătării specifice, ele se refereau mai mult la indiferența față de hrană, atitudinea distantă față de aceasta.

Citește și: 6 lucruri pe care să le înveți de la copii

„Mănânci sănătos“

Lumea modernă laică se interesează de interdependența dintre sănătate și mâncare, mergând până la deformări și exagerări, ortorexie, fobii față de anumite alimente (ouă, grăsimi saturate, carbohidrați) și creșterea pieței ingredientelor procesate artificial, exagerările privitoare la alimente miraculoase (goji, ovăz și tărâțe) sau a dietelor cu efecte fantastice (veganism, raw-veganism, cele bogate în proteine). Toate acestea pot fi privite ca rezultat al îndepărtării omului de sursele de hrană, de natură, dar și de prepararea zilnică a mâncării, inevitabilul provocat de dezvoltarea industriei alimentare.

Citește și: Nutritia sanatoasa inseamna opt principii de baza!

Sfatul care trebuie urmat, venit dintr-o altă lume, a trecutului îndepărtat, este acela al cumpătării, al moderației în consum, conștiința că nu există alimente miraculoase, că dieta cea mai potrivită este cea bazată pe corecta informare, pe desfătarea produsă de hrană, la care trebuie adăugat respectul față de mediul înconjurător, de sezonalitate, de ceea ce este disponibil local – respectiv încurajarea abordării locale, în locul celei globale. Și, deloc în ultimul rând, răspunsul ține de o mai mare apropiere de tot ceea ce înseamnă spiritualitate. Frica de moarte nu ne ține departe de moarte, așa încât nu există nicio garanție că, dacă vom urma o anume dietă sau ne vom construi trupul într-un anume fel, vom fi izbăviți și vom trăi „tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”, însă ne suntem datori nouă înșine să fim prevăzători, să privim viața ca pe un dar neprețuit și să încercăm, pe cât posibil, să ne bucurăm mai mult…

Text: Dr Iulia Drăguț, președintele Asociației Euro-Est Alternativ

Foto: Burda

Comments

comments

Lasă un răspuns