Este suficient să te uiți pe stradă sau pe o plajă ca să înțelegi că sunt din ce în ce mai mulți oameni supraponderali, unii chiar obezi. Mulți dintre copii au o greutate necorespunzătoare pentru vârsta lor. Mâncăm mult, însă suntem hrăniți mai puțin, suntem mai bolnavi.
Este un paradox al zilelor noastre: magazine alimentare cu rafturi care gem de produse alimentare din toată lumea, o varietate alimentară incredibilă, care nu mai ține cont de regiune sau de sezon, alimente semipreparate sau gata preparate, legume congelate, gata pentru a fi aruncate în cratiță fără a necesita curățare anterioară… Ce poate fi mai simplu? Și totuși… Sunt de notorietate emisiunile în care renumitul bucătar Jamie Oliver merge prin școli, le arată copiilor fructe și legume dintre cele mai comune, puțini dintre cei care reușeau să le recunoască putând spune că le-au și gustat vreodată. Altfel spus, într-o abundență fără seamăn de produse alimentare, dieta oamenilor este foarte puțin variată (doar cartoful și fasolea făcând parte dintre legumele consumate în mod curent) și, mai cu seamă, incredibil de săracă în nutrienți.
Dieta, cauza mai multor morți decât foametea
Este ceea ce susține Bee Wilson, scriitoare britanică pe teme culinare, jurnalist și specialist în nutriție: “Dieta e cauza mai multor morți decât foametea“. În ultima sa carte (2019), “The Way we eat now: How the Food Revolution Has Transformed Our Lives, Our Bodies, and Our World”, vorbește despre alimentația echilibrată și sustenabilă, două atribute care merg mână în mână.
Dacă în anul 1947, jumătate din populația Planetei suferea de foame, acum doar 1 persoană din 9 mai duce lipsă de mâncare. Cu toate acestea, “una din 5 morți este cauzată de o dietă săracă: nu de o lipsă de alimente, ci de alimentele necorespunzătoare în cantitățile necorespunzătoare“. Wilson susține că “dieta săracă este o problemă mai mare acum decât foametea“.
Piața abundă în produse alimentare prea puțin nutritive. Sau, altfel spus, vedem acum o altă față a foametei: deși multe persoane sunt supraponderale sau obeze, ele sunt bolnave din cauza unei diete deficitare, întrucât alimentele ingerate, deși în cantități impresionante, nu le oferă nutrienții necesari pentru supraviețuire și dezvoltare normală.
Citește și: Mâncăm, dar nu ne îngrășăm. Chiar se poate?
Mâncare multă și proastă
Se poate vedea cu ochiul liber că asistăm la un paradox în zilele noastre: deși trăim mult mai bine ca acum 50 sau 100 de ani, ne hrănim mult mai prost. Și asta pentru că am pierdut contactul cu sursa alimentelor. Cumpărăm produse care arată apetisant, care nu solicită mult efort în pregătirea lor, poate chiar le luăm gata preparate, produse gustoase, fără să ne mai gândim cât de naturale, cât de sănătoase sunt, ce beneficiu ne aduc.
Un criteriu demn de urmat atunci când mergem la cumpărături ar fi să aplicăm sfatul dr. nutriționist Mihaela Bilic: să ne întrebăm dacă așa ceva mânca bunica. Și în felul acesta avem mai puține șanse să ne îndepărtăm de natură, de produsele locale, despre care e știut că sunt cel mai bine digerate de către organismul nostru, de sezonalitate. Putem beneficia de tot aportul de vitamine, de nutrienți al unui fruct sau al unei legume atunci când le consumăm la timpul lor și dacă ele sunt locale, cresc în zona în care trăim.
În urmă cu 50-100 de ani, se spunea cu admirație despre cineva că este “gras și frumos”, acest aspect fiind un indicator al vieții bune, al stării sociale, al înstăririi. Pe atunci, bogații erau grași, iar săracii, slabi. În zilele noastre, lucrurile s-au schimbat. Mai ales în țările sărace, este scump să mănânci sănătos, adică legume, fructe, pește, cereale integrale. În schimb, alimentele cele mai ieftine sunt cele bogate în grăsimi, zaharuri și amidon, care, deși te fac să mănânci în exces și să te îngrași, nu-ți asigură necesarul de nutrienți. Cu alte cuvinte, suntem în același timp supraalimentați și malnutriți. Tocmai de aceea Bee Wilson consideră chiar că ar trebui reconsiderată obezitatea ca fiind o afecțiune cauzată de deficiență: persoanele respective au un exces de calorii, dar o lipsă de vitamine, proteine și fibre în organism.
Și dacă știm toate acestea, cum se face că alegem de multe ori ce nu este bine pentru sănătate? Pentru că rareori avem libertatea de a alege. Când intrăm în supermarket, putem alege din produsele pe care le găsim pe rafturi. Iar pe rafturi ajung alimentele care s-au cultivat din motive ce țin de agricultură, de economie, de politică, de marketing. Așa se face că, deși planeta e plină de nenumărate de specii de plante, noi mâncăm doar o mică parte din ele. Să ne gândim doar la câte tipuri de ciuperci cresc prin pădurile noastre, iar noi mâncăm doar ciuperci champignon sau pleurotus.
Citește și: Ai multe motive să consumi hrișcă la orice masă
Cum facem să mâncăm, dar să ne și hrănim?
Un punct a fost deja atins datorită izolării cauzate de pandemie. În cele două luni de stat în casă, femei și bărbați deopotrivă au gătit mai mult și asta chiar s-a transformat într-o obișnuință. În plus, familiile au mâncat împreună, nu care cum apuca.
Iată câteva demersuri pe care le-am putea face pentru a fi mai bine hrăniți:
- să acordăm mesei importanța cuvenită: să ne așezăm la masă pentru 15-30 de minute (sau chiar mai mult) alături de cei dragi (familie, prieteni, colegi etc.) și să mâncăm fără a fi distrași de muncă, de televizor, de telefon sau alte gadgeturi;
- să ne bucurăm de mâncare cu toate simțurile: miros, gust, olfactiv;
- să mâncăm cât mai variat: fructe, legume, lactate, carne, ouă, cereale;
- să gătim în casă cât de mult se poate – nu trebuie să ai școală în domeniu, se găsesc rețete explicate pas cu pas în reviste, pe site-uri, în tutoriale pe YouTube;
- să implicăm mai mulți membri ai familiei în activitatea de gătire: munca va fi mai ușoară, mai plăcută și timpul de preparare se va scurta;
- să alegem rețete simplu de realizat, cu ingrediente pe care le-ar fi folosit și bunica (nu, contrar celor ce ai crede, alimentația bunicilor noștri nu ducea lipsă de varietate și de creativitate);
- să alegem ingrediente cât mai aproape de starea lor naturală, cât mai proaspete;
- să mergem în magazine cu lista de cumpărături pentru o săptămână: în felul acesta cumpărăm exact cât ne trebuie și nu ne trezim că nu avem un ingredient sau altul pentru o rețetă pe care vrem să o preparăm.
În primă fază, să mănânci sănătos poate părea mai costisitor ca timp, ca efort și ca bani, însă dacă vei încerca toate aceste mici schimbări măcar pentru o lună de zile vei constata diferența: un program de masă bine organizat, o dietă echilibrată, o siluetă ținută sub control și, în cele din urmă, un organism mai sănătos, mai bine hrănit, dar și un tonus psihic mai bun dat de atmosfera plăcută de la masă.
Citește și:
- Dieta ketogenică, o soluție pentru controlul glicemic?
- „Trucuri de dietă” periculoase pentru sănătate
Text: Cătălina Oprea
Foto: Pixabay.com
Foarte bun articolul, multumesc pentru informatie!