Esti aici
Femeia.ro > Sanatate > Știi la ce riscuri te expui când te săruți cu partenerul?

Știi la ce riscuri te expui când te săruți cu partenerul?

Obsesia de a săruta… nu, nu este vorba despre faptul că nu te-ai mai opri din sărutat, ci de o boală care, în pofida denumirii romantice, este destul de neplăcută, iar în unele cazuri − chiar gravă.

Denumirea ei științifică este mononucleoză și este practic o infecție cu Epstein-Barr, virus herpetic de tip 4, care în țările cu climă temperată (așa cum este România) cauzează mononucleoză, iar în cele cu climă tropicală poate duce (și) la apariția limfomului Burkitt și a carcinomului nazofaringian.

Ce-are a face sărutul

I se spune așa pentru că sărutul este cel mai frecvent mod de transmitere a virusului, care se instalează în salivă și mucusul din nazofaringe. Cu toate astea, virusul poate afecta copiii, adolescenții și adulții deopotrivă, iar odată pătruns în organism, rămâne acolo, în nazofaringe și în limfocite, pentru tot restul vieții, chiar dacă, de cele mai multe ori, boala trece de la sine în câteva săptămâni. La fel ca alte virusuri, înrudite sau nu, se poate lua prin contactul cu persoane infectate (strănut, tuse sau, desigur, sărut) sau (mai rar) cu obiectele atinse de persoane infectate (tacâmuri, veselă, jucării). O persoană infectată devine contagioasă la circa 4-5 săptămâni după contaminare, iar perioada în care poți da mai departe virusul poate fi destul de lungă, variind de la câteva luni până la… toată viața.

50% din populație devine purtătoare a virusului Epstein-Barr încă de la vârsta de 5 ani, iar procentul crește la 90% până la vârsta de 40 de ani.

Cum îți dai seama

Nu întotdeauna purtătorii virusului se și îmbolnăvesc. Ba, la bebeluși și copii, infecția este cel mai adesea asimptomatică. La adolescenți și adulți, seamănă adesea cu o banală gripă (dureri în gât, de cap, febră, faringită), iar în cazuri grave, se poate complica. Dacă apare și unul din următoarele simptome, este bine să consulți de urgență medicul:

oboseală inexplicabilă;

inflamații ale ficatului și splinei;

pete albe pe peretele posterior al faringelui sau pe amigdale;

inflamarea ganglionilor de la nivelul gâtului;

respirație greoaie;

senzație de foame bruscă și puternică;

prurit;

erupții cutanate de culoare roșiatică în zona abdominală, însoțite de dureri.

Simptomele pot fi uneori mai grave: febră foarte mare, frisoane, dureri puternice în gât. Sunt simptome asemănătoare cu ale gripei. Atenție mare, una dintre greșelile frecvent comise este de a trata aceste simptome cu antibiotice (medicul n-ar trebui să prescrie antibiotic înainte de a verifica dacă este vorba despre un virus sau de o bacterie!). În cazul mononucleozei, lucrurile se complică, apar erupții cutanate și simptomele se agravează. Infecția cu virusul Epstein-Barr poate fi confirmată foarte simplu: cu ajutorul unor teste sangvine, precum Monospot. În urma lui, medicul poate prescrie tratamentul optim.

Sexul, factor favorizant

Pe lângă desfășurarea activității în medii populate (profesori, educatori, medici, asistente, elevi, studenți) și un sistem imunitar prăbușit, care favorizează mai toate infecțiile cu virusuri, în cazul Epstein-Barr, pe lista factorilor favorizanți se află și contactul sexual. Atunci când faci sex, te și săruți, intrând astfel în contact cu saliva partenerului.

Complicații

Sunt destul de rare, dar este bine să știi că pot apărea în urma infectării cu virusul Epstein-Barr:

√ ruptură de splină – se manifestă prin dureri puternice în partea superioară a abdomenului, amețeli, respirație îngreunată, tahicardie;

√ complicații neurologice – dezvoltarea encefalitei, a sindromului Guillain-Barré (boală neurologică rară, caracterizată prin afectarea autoimună a sistemului nervos periferic), a neuropatiei periferice (tulburare a sistemului nervos periferic), a meningitei aseptice.

√ complicații hematologice – scăderea anormală a trombocitelor și anemie hemolitică;

√ creșterea nivelurilor de aminotransferază (o analiză frecventă de sânge care indică modul de funcționare a ficatului și a pancreasului), care ajung să fie de 2-3 ori mai mari decât cele normale. Este o complicație întâlnită destul de frecvent, dar care trece de la sine în circa 3-4 săptămâni.

Vindecare ușoară

În principiu, infectarea cu acest virus trece de la sine, iar tratamentul recomandat este legat mai degrabă de atenuarea simptomelor: odihnă la pat, mai multe lichide decât de regulă, o alimentație cu multe vitamine, gargară cu sare, eventual analgezice și antiinflamatoare, vitamina C și omega 3, pentru întărirea imunității și a ficatului.

Citește și:

Articol preluat din ediția de februarie 2017 a revistei Femeia.
Autor: Irina Tudor Dumitrescu
Foto: Guliver/Thinkstock


Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus