Fie că iei un virus de la colegii de birou contagioși sau dezvolți, în timp, vreo afecțiune profesională, există diverse pericole la care te expui la locul de muncă.
Exceptând mediile de lucru unde te expui direct radiațiilor sau unor substanțe dăunătoare, care-ți pot provoca diverse probleme fiziologice, aducem în prim plan condițiile de muncă într-un birou obișnuit. Să nu crezi că spațiile „civilizate” în care-ți desfășori activitatea nu-ți pot periclita sănătatea!
Durerea de spate
Cel mai des întâlnită scuză de a nu merge la birou este invocarea durerii de spate. Asemenea simptom – care înseamnă de fapt afectarea mușchilor, a încheieturilor, tendoanelor sau a altui fel de țesut – poate avea numeroase cauze, însă cel mai adesea apare în cazul profesiilor care presupun efort fizic considerabil, mișcări repetate, șofat îndelung, stat pe scaun ore în șir sau muncă manuală. De multe ori, durerile de spate nu pot fi prevenite, însă, atunci când își fac simțită prezența, e timpul să acționezi. Ce poți face mai exact? Verifică poziția în care stai la birou, atât a corpului, cât și a brațelor. Sau poate pui prea mare presiune pe încheietura mâinii, ori faci aceleași mișcări timp îndelungat.
La fel de bine, durerea poate cuprinde ceafa, umărul, brațul, cotul, încheietura mâinii și degetele. Și poți simți nu numai durere, ci și amorțeală, umflături, înțepenire, tremur, slăbiciune. Important e ca medicul specialist să pună diagnosticul și să găsească eventualele cauze. Nu numai poziția incorectă la birou sau încordarea mușchilor pot fi de vină. Un dezechilibru hormonal poate cauza la fel de bine astfel de probleme.
Ochi uscați și vedere încețoșată
Mai mult de șase ore petrecute zilnic în fața ecranului de calculator pot avea consecințe neplăcute asupra vederii. Ce trebuie să faci? Ia pauze regulate sau schimbă-ți din când în când activitatea. Un control oftalmologic este necesar tuturor celor care lucrează la calculator sau în încăperi luminate cu becuri fluorescente.
Astmul profesional
Dacă te apucă strănutul, tusea, simți o crispare la nivelul plămânilor sau începi să respiri prost, e posibil să faci o criză de astm, care presupune inflamarea căilor respiratorii. Atunci când asemenea simptome își fac apariția la serviciu, e limpede că ai o reacție la un alergen sau iritant existent în acel spațiu, precum praful sau clorul. Simptomele pot apărea imediat ce te expui la anumite substanțe sau abia după câteva ore. Ce-i de făcut? Identifică substanțele chimice sau naturale la care ești sensibilă și încearcă să reduci sau chiar să elimini expunerea la ele. O vizită la alergolog este folositoare mai ales în cazul în care simptomele persistă.
Dermatita de birou
Roșeață, mâncărime, erupție cutanată, umflare a unor porțiuni de piele. Cam așa arată dermatita, fie ea alergică sau de contact. Cea alergică este de fapt răspunsul sistemului tău imunitar la expunerea la substanțe iritante și poate apărea abia în cazul expunerii repetate. Dermatita de contact este mai des întâlnită și are loc în momentul în care un factor extern afectează suprafața epidermei, iar pielea nu este capabilă să repare “stricăciunea” în timp util. Iritanții pot fi chimici, biologici, mecanici sau fizici. Ai grijă la produsele de curățat, solvenții organici, ciment, adezivi sau chiar și la anumite plante! Ce poți să faci? Identifică factorii de risc, redu sau elimină expunerea la substanțele care-ți provoacă asemenea probleme și, dacă menții contactul, înlocuiește măcar produsele care conțin compușii iritanți cu unele mai puțin dăunătoare. Folosește mănuși, mască și săpun din plin și apelează la un dermatolog, la nevoie.
Stresul
Stresul este efectul pe care excesul de tensiune îl poate avea asupra noastră. Responsabilitățile multiple pe care le avem, pretențiile simultane ale celor din jurul nostru, termenele limită tot mai scurte ne forțează să dăm randament zi și noapte, să ne autodepășim. Iar asemenea stres poate declanșa un număr crescut de afecțiuni. Bolile cardiace, durerile de spate sau de cap, tulburările gastrointestinale sunt numai câteva din posibilele efecte ale stresului la care suntem supuși la locul de muncă. De asemenea, tulburările comportamentale – precum anxietatea, depresia, pierderea concentrării sau luarea unor decizii (auto)distructive – pot apărea în momentul în care traversăm o perioadă solicitantă la serviciu.
Cum scapi de stres? Luând pauze în mod regulat, reducând programul de lucru, acordându-ți zilnic câteva momente doar pentru tine. Când termini treaba, ieși în oraș, fă o plimbare prin parc, mergi la film sau ascultă muzica preferată. Seara fă o baie fierbinte și aromată, pentru relaxare, și consumă la cină preparate ușoare, care să-și permită un somn profund și odihnitor. Vorbește cu prietenele despre ce te frământă sau cu un psiholog dacă nu întrevezi variante salvatoare pentru tine.
Ce să faci ca să nu te îmbolnăvești
Atunci când vine vorba de contactat vreo afecțiune de la locul de muncă, cele mai mari bătăi de cap ne dau virozele respiratorii. E de-ajuns să ne aflăm în preajma unui coleg răcit, care strănută sau tușește neîncetat, ca să începem și noi să prezentăm primele simptome de contactare a virusului respectiv. Există metode de prevenție? Bineînțeles că da! Iată-le:
Spală-te pe mâini! Freacă bine mâinile cu apă și săpun, timp de 20 de secunde, ca să te asiguri că nu iei microbii care există pe butoanele de la lift, clanțele ușilor, filtrul de cafea sau orice alt obiect folosit zilnic. Nu uita să te speli pe mâini înainte și după fiecare masă, după ce mergi la toaletă și de fiecare dată când strănuți, tușești sau duci mâna la nas sau gură.
Evită să-ți atingi fața. Germenii care cauzează gripa sau răceala se pot transmite prin tuse, strănut sau vorbit. Dacă nu-i inhalezi imediat de la cineva deja virusat, îi poți contacta mai târziu, virusurile trăind de la 3 la 8 ore pe pielea ta. Dacă atingi ceva contaminat și apoi pui mâna la gură, nas ori ochi, te îmbolnăvești.
Păstrează la îndemână șervețele și dezinfectant. Folosește un dezinfectant care să conțină 60% alcool, pentru un rezultat optim. Roagă-i pe colegii gripați să folosească șervețele de fiecare dată când tușesc sau strănută, pentru a nu împrăștia virușii.
Evită contactul direct. Nu folosi același telefon, calculator, copiator cu cineva care are viroză. În niciun caz nu trebuie să bei după cineva răcit sau să-ți împarți mâncarea cu persoana respectivă. Poți intra în contact cu un coleg gripat abia la 24 de ore după ce i-a trecut febra, abia atunci nu mai este contagios.
Citește și:
Analgezice, beneficii maxime, fara efecte secundare
Abuzul de antibiotice, un pericol dovedit
Articol preluat din ediția de octombrie 2016 a revistei Femeia.
Autor: Alexandra Rotărescu
Foto: Guliver/Thinkstock