De obicei, bolile tăcute sunt şi cele mai periculoase. Când încep să doară, au preluat deja controlul asupra fiecărei celule din organism şi deznodământul poate fi tragic. Ce e de făcut? Du un stil de viaţă sănătos şi activ şi urmează cel mai bun tratament care a fost prescris vreodată: prevenţia. Până atunci, află care sunt afecţiunile „mute“ şi cum să le depistezi înainte să facă ravagii în corpul tău.
Diabetul
Îţi este sete, urinezi frecvent şi eşti un pachet de nervi. Astea nu sunt simptome, ci doar consecinţe ale unui stil de viaţă tot timpul pe fugă, îţi zici tu. Chiar aşa să fie? De fapt, în spatele lor se poate ascunde un diabet incipient.
Cum îl descoperi: Printr-un simplu test de sânge, care îţi spune cum stai cu nivelul glucozei (între 70 si 100 mg/dL indică o valoare normală, în timp ce valorile între 100 şi 125 semnalează prediabetul, iar cele peste 126 mg/dL diabetul zaharat).
Cum îl previi: Fă mişcare regulat, consumă sare cu moderaţie, fii adepta unui regim alimentar echilibrat. Dacă prediabetul poate fi contracarat, odată instalat, diabetul cu gradele I şi II afectează, pe rând, toate organele vitale: inima, rinichii, ochii.
Tromboza venoasă profundă
Un simplu accident care te-a imobilizat la pat trei zile poate declanşa o boală extrem de periculoasă. Dar şi munca sedentară perpetuă constituie un factor de risc demn de luat în seamă. Pe tăcute, datorită imobilităţii corpului, în venele profunde ale membrelor superioare, inferioare sau ale ale pelvisului se formează un cheag de sânge, numit tromb, care blochează circulaţia sangvină.
Cum o descoperi: Dacă urmează să treci printr-o intervenţie chirurgicală, un screening de rutină poate preveni apariţia trombozei venoase acute. Ecografia rămâne testul cel mai des utilizat, pentru că permite vizualizarea fluxului sanguin la nivelul venelor.
Cum o previi: Un studiu a arătat că administrarea de aspirină poate reduce cu 33% riscul de aparitie a trombozei şi a embolismului pulmonar în urma procedeelor chirurgicale. Acelaşi studiu susţine că aspirina poate fi administrată cu beneficii mari şi la alte persoane cu risc de tromboză.
Cancer pancreatic
Are tendinţa de a se dezvolta şi extinde fără a da semne, motiv pentru care este al patrulea ca mortalitate dintre toate tipurile de cancer. Cancerul pancreatic afectează în mod egal atât femeile cât şi bărbaţii, după vârsta de 45 de ani.
Cum îl descoperi: În timpul unei examinări fizice de rutină, doctorul poate simţi la palpare o umflătură la nivelul abdomenului. Testele de laborator pot evidenţia că evacuarea bilei este blocată. Examinările cu ajutorul computerului tomograf sau a ecografiei ajută la stabilirea diagnosticului exact.
Cum îl previi: Ca şi în cazul altor tipuri de cancer, nu se cunosc cauzele precise ale apariţiei. Aproximativ o persoană din 76 dezvoltă cancer pancreatic în timpul vieţii. Totuşi, obezitatea, sedentarismul şi fumatul activ pot determina într-o anumită măsură anomalii la nivelul celulelor pancreatice.
Infarctul miocardic silenţios
Oricât de ciudat ar părea, uneori, inima nu doare. Asta nu înseamnă că eşti o persoană insensibilă! Poţi fi însă predispusă la infarct miocardic silenţios. Infarctul apare atunci când una sau mai multe artere coronare se blochează, iar sângele nu mai reuşeşte să oxigeneze inima.
Cum îl descoperi: De cele mai multe ori, în ambulanţă, adică după ce s-a produs. Medicul sau asistenta vor evalua ritmul cardiac, tensiunea arterială, ritmul respirator şi vor plasa electrozi la nivelul toracelui, pentru a efectua un EKG (electrocardiografie), care înregistreză grafic contracţiile şi relaxările inimii.
Cum îl previi: Renunţă la ţigări şi la kilogramele în plus, mergi mult pe jos şi încearcă să nu te cerţi cu şeful, chiar dacă o caută cu lumânarea. Dacă ai antecedente în familie, nu e rău să investeşti într-un tensiometru şi să-ţi măsori zilnic tensiunea.
Sindromul imunodeficienţei dobândite (HIV)
Virusul imunodeficienţei umane distruge globulele albe, iar rezultatul este un organism slăbit, care se îmbolnăveşte grav la cea mai banală infecţie virală. Faza asimptomatică poate dura între 1 şi 7 ani de la infectare, indiferent de modul de contaminare (prin transfuzii de sânge, act sexual neprotejat, de la mamă la copil etc).
Cum îl descoperi: Depistarea infecţiei cu HIV este obligatorie doar în cazul în care donezi sânge sau un organ, pentru a salva o viaţă. Totuşi, dacă te gândeşti să rămâi însărcinată, e bine să faci un test înainte.
Cum îl previi: Ai chef de o aventură de-o noapte? Nu trece la fapte fără să foloseşti prezervativul. Când ţi se prelevează analize de sânge, cere asistentei medicale să desigileze acul în faţa ta, iar dacă te duci la dentist, asigură-te că este un cabinet care respectă toate normele de igienă sanitară.