Cauza multor rele, de la obezitate la divorţ, de la disfuncţii sexuale la infertilitate, stresul nu este o boală, ci o stare patologică.
Această stare – reacţie a corpului supus unei acţiuni bruşte (boală, schimbările de anotimp cald-rece, probleme familiale) – constă în supraîncordarea unui organism viu, când asupra lui acționează factori negativi puternici.
Cauzele ce determină încordarea
Toamna aduce, pe lângă terminarea concediilor şi începutul şcolii, modificări naturale, precum micşorarea zilei, implicit mai puţină lumină, aer uscat şi rece, dar şi apropierea sărbătorilor de iarnă, bilanţul de sfârşit de an. Toate acestea plus ritmul din ce în ce mai alert al vieţii, anxietatea (teama de un rău permanent), sentimentul de vinovăţie, uneori programul mult prea regulat etc. duc la apariţia simptomelor.
Simptomele care arată stresul
Fizice: dureri de cap, în piept, crampe, palpitaţii, erupţii cutanate, dificultăţi respiratorii, indigestii, insomnii, oboseală, bulimie, pierderea apetitului, mâini reci, scrâşnit din dinţi.
Comportamentale: nerăbdare, iritabilitate, intoleranţă, exasperare faţă de zgomote puternice, suspiciune, pesimism.
Pericol pentru imunitate
În situaţii de stres, glandele suprarenale secretă cortizol (numit hormonal stresului), iar sistemul simpatic, noradrenalină. Aceste două substanţe slăbesc sistemul imunitar, dând peste cap tot organismul. O viaţă sănătoasă (odihnă la timp, evitarea exceselor de orice fel, exerciţii fizice) combate stresul.
Complicaţii ale unei vieți stresante
În mod normal, dacă simptomele fizice se asociază cu cele comportamentale, este recomandat să consulți un medic de specialitate, pentru că stresul provoacă o mulţime de boli, care la rândul lor se complică dacă nu sunt tratate din timp: bulimie, depresie, psihoză depresivă, anorexie, afecțiuni ale aparatelor digestiv și cardiovascular etc.
Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.39/2014
Autor: Irina Tudor Dumitrescu
Sursa foto: Thinkstock by Getty Images