Ce ravagii face stresul

Stresul nu e doar ce simți, ci reprezintă răspunsul organismului la primejdie. Iată ce poți să pățești dacă trăiești într-o permanentă stare de război interior!

Neliniști constante legate de prezent, frustrări la serviciu sau în cuplu, temeri față de viitor, senzația unui pericol iminent – toate stau sub umbrela tensionată a stresului. Organismul strigă după ajutor când trece prin emoții negative timp îndelungat. La început cu sfială, se manifestă prin oboseală, dureri de cap, insomnii, lipsă de energie, ca apoi cortizolul și adrenalina (epinefrina), hormoni secretați în situații stresante, să vină ca o avalanșă peste corpul secătuit de energie și să provoace afecțiuni grave. În primul rând, este afectat sistemul nervos, care coordonează totul. De aceea, stresul este numit rădăcina tuturor bolilor.

Atac de cord

Luptă sau fugi – acesta este răspunsul pe care stresul îl trezește în organism, iar întregul sistem se armează. Este momentul când pulsul crește, nivelul presiunii arteriale ajunge la cote maxime, corpul intră în alertă și încearcă să te ajute secretând hormonii stresului. Este cazul examenelor, provocărilor profesionale de tot felul, dar și al clipelor frumoase, când valul de adrenalină este de neoprit. Însă, când situațiile stresante se întind pe o perioadă lungă și trec dincolo de un prag limită, puterile organismului se diminuează, fiindcă resursele îi sunt secătuite de vlagă. Menținut în această stare constantă de agitație, corpul nu mai poate fi pe fază la aceeași intensitate și îi scade capacitatea de a se reface. Când forțele ajung pe avarie, ești supusă unui risc de boli coronariene, iar șocurile emoționale puternice pot declanșa un atac de cord subit.

Kilograme în plus

Corpul uman este construit să fie în echilibru și tinde către această stare, în ciuda agresorilor: hrană dezechilibrată nutritiv, lipsă de odihnă, hidratare insuficientă, mediu poluat, dar și emoții negative puternice. Acestea din urmă se pare că ar fi cele mai perturbatoare dintre toate. Gândurile toxice fură din energia necesară vieții celulelor, împiedicând tendința firească a corpului de a se curăța și a se vindeca. Stresul împiedică digerarea optimă, dezechilibrează balanța dintre mediul acid și cel alcalin, favorizează gastritele și tot el, spun studiile, crește nivelul de cortizol, care determină o eliberare de insulină în exces, influențează negativ glicemia și face loc depozitelor de grăsimi. Se pare chiar că grăsimea de pe abdomen este mai frecventă printre cei stresați. Persoanele stresate sunt mai tentate să mănânce ce nu trebuie decât atunci când duc o viață liniștită. Obezitatea pândește la colț și, împreună cu ea, apare diabetul zaharat, boala vieții civilizate, o tulburare de nutriție care poate fi prevenită printr-o alimentație sănătoasă.

Depresie

Starea de anxietate merge mână-n mână cu stresul cronic. Studiile arată că persoanele care trudesc de zor la serviciu, fără să aibă mulțumiri sufletești, sunt cu 80% mai expuse la a dezvolta depresie decât cele cu meserii mai puțin solicitante sau care sunt satisfăcute de ceea ce fac. Se pare că mânia, suferința, teama și dezamăgirea epuizează rezervele de oxid nitric (un neurotransmițător produs de corp, extrem de important pentru buna funcționare și relaxarea vaselor de sânge) și duc la moleșeală, tristețe, lipsă de chef de viață și de speranță, condiții în care își fac loc din nou emoțiile negative, după care se reia cercul vicios.

Imunitate șubredă

Când este lipsit de apărare, organismul ripostează nu doar prin răceli frecvente sau gripe rebele, ci creează terenul propice pentru alte inflamații, care produc boli grave. Cei doi hormoni ai stresului favorizează congestia celulară și sporesc riscul de instalare a bolilor degene-rative – tumori, cancere. Pe scurt, stresul deshidratează organismul, îmbătrânindu-l prematur. Deshidratarea este prin-cipala cauză a îmbătrânirii și a ridurilor. Astfel, organele nu mai primesc suficient sânge și oxigen și întreg sistemul este tulburat. Mai mult, unele cercetări arată că, în condiții de stres ridicat, o anumită zonă cromozomială din ADN este afectată de îmbătrânire prematură. Stresul, spun cercetările, poate șterge până la zece ani din viață.

10 reguli să reduci stresul

Iată căile prin care crești nivelul substanțelor chimice ale stării de bine – serotonina și betaendorfina.

Nu lăsa pe mâine ce poți face azi.
Nu spune minciuni care te fac să rostești și alte neadevăruri.
Spune nu când nu te simți în stare să faci un lucru.
Descarcă-ți sufletul. Ai nevoie să vorbești cu cineva din când în când.
Rezervă-ți timp pentru tine în fiecare zi.
Împacă-te cu trecutul, fiindcă nu poate fi schimbat.
Mănâncă multe legume și fructe, fă mișcare și menține-ți greutatea optimă.
Implică-te cu tot sufletul în ce faci.
Asociază-te cu oameni pozitivi.
Acordă atenție vieții sexuale.