Esti aici
Femeia.ro > Sanatate > Medical > Cefalee sau migrena?

Cefalee sau migrena?

Uneori, durerea de cap ne sâcâie câteva clipe, suficient cât să ne strice buna dispoziţie. Alteori, ne chinuiește ore sau zile în şir fără să identificăm cauza și cu greu găsim un remediu. O fi migrenă sau cefalee? Învaţă să le deosebeşti, dar şi cum să le previi!

Mai mult de jumătate din populația lumii (femeile mai des, bărbaţii mai rar) se plânge de frecvente dureri de cap sau cefalee ori migrenă.

După cauza care le produce (oboseala cronică, stresul, enervarea, sinuzita, poziţia incorectă şi de durată la masa de lucru, hipertensiunea arterială sunt doar câteva dintre ele), durerile de cap pot fi surde, ascuţite ori pulsatile, uşoare, moderate sau intense, localizate la ceafă, în zona frunţii, tâmple ori în jumătate de craniu.

Migrena, un tip de durere de cap, este definită ca o afecţiune cronică manifestată printr-o durere intensă, de durată şi care se repetă, localizată într-o parte a capului, după cum indică denumirea (migrenă provine din greacă: hemikrania înseamnă durere într-o parte a capului, hemi – jumătate, iar kranion – craniu). De cele mai multe ori pulsatilă, durerea este severă, de parcă ţi s-ar fi înfipt un ghimpe uriaş în cap, cuprinzând o parte a frunţii, tâmpla şi orbita, mai rar extinzându-se din creştetul capului până la ceafă. Criza poate să dureze, fără tratament, între patru şi 72 de ore.

Citește și: Când este gravă durerea de cap?

Semne prevestitoare

Cei care suferă de migrenă cunosc semnele ce-i prevestesc instalarea: schimbare de dispoziţie, irascibilitate, senzaţie de frică şi nelinişte, edeme, tulburări de vedere, zgomote în urechi sau senzaţie de înfundare a acestora, sensibilitate crescută faţă de zgomote. Peste cel mult o oră, va apărea durerea de cap, din ce în ce mai puternică.

Tipuri de migrenă

Fiecare cu migrena lui, am putea spune. Chiar dacă s-au reliefat unele caracteristici, o criză nu seamănă cu alta şi nici cele ale unui suferind cu ale altuia.

Migrena fără aură, simplă (cel mai des întâlnită) se caracterizează printr-o durere de intensitate moderată spre severă, însoţită de unul sau mai multe simptome: greaţă, vărsături, sensibilitate crescută la lumină, la sunete stridente şi mirosuri pătrunzătoare. S-a constatat că activitatea fizică intensifică durerea de cap.

Migrena cu aură, clasică. Pe lângă simptomele caracteristice migrenei fără aură, apar o serie de fenomene neurologice ce se manifestă până la instalarea durerii de cap şi care durează între 20 şi 60 de minute. Cel mai adesea, este vorba de tulburări de vedere, de unde denumirea de migrenă cu aură: impresia că steluţe şi puncte negre, zigzaguri luminoase se perindă prin faţa ochilor. Uneori, acestea sunt însoţite de tulburări de vorbire, slăbiciune musculară, dereglarea coordonării mişcărilor, amorţeli şi furnicături la degetele mâinilor.

Migrena vegetativă. În această formă, atacul migrenos se asociază cu cel de panică. În vreme ce formele celelalte de migrenă sunt greu de suportat, aceasta este chiar periculoasă, întrucât atrage după sine tulburări psihice care pot duce până la încercarea de suicid.

Citește și: 7 lucruri de stiut despre migrena de sarcina

Factori declanşatori

Chiar dacă mecanismele migrenei nu sunt cunoscute cu exactitate, se consideră că instalarea ei este determinată de un cumul de factori genetici (aproximativ o treime din cazuri sunt declanşate de predispoziţii ereditare) şi de mediu:

  • lumina solară foarte puternică, radiaţiile luminoase emise de ecranul televizorului sau al monitorului, sunetele puternice sau monotone, mirosurile pătrunzătoare, schimbările de vreme;
  • unele alimente: conserve-le de carne, heringul, citricele, ciocolata, bananele, nucile, seminţele de floarea-soarelui, vinul roşu, coniacul, şampania, berea, cafeaua, unele băuturi carbogazoase;
  • stresul, prea multă odihnă, somn insuficient, relaxare după un exces de emoţii pozitive sau negative;
  • ciclul menstrual: în cazul multor femei, migrena se manifestă cu câteva zile înainte şi după apariţia menstruației, iar la altele, mai ales în timpul acesteia;
  • unele medicamente: contraceptivele orale, preparate de substituţie hormonală;
  • alţi factori: hipoglicemia, deteriorarea aparatului vestibular în timpul transportului cu autoturismul, trenul sau avionul, deshidratarea, tulburările hormonale.

Cum te ajuţi

În ce priveşte măsurile profilactice e foarte simplu: puţină mişcare făcută în mod regulat, de preferinţă în aer liber, suficiente lichide şi, evident, identificarea şi evitarea factorului declanşator. Dacă totuşi criza s-a instalat, se recomandă repaus la pat într-o cameră întunecoasă şi bine aerisită. Uneori, de mare ajutor este o ceaşcă de cafea tare, îndulcită şi cu puţin suc de lămâie sau o compresă caldă ori rece, pusă pe locul dureros.

Cu siguranţă, primul lucru pe care eşti tentat să-l faci este să iei un analgezic. Dacă ai o simplă durere de cap, acesta te ajută, însă în caz de migrenă e posibil să nu aibă acelaşi efect. Pentru crizele de migrenă, medicii prescriu mai degrabă preparate cu efect vasoconstrictor. Pentru a evita efectele secundare, alege-le pe cele sub formă de spray, sirop, picături.

Citește și: Analgezice, beneficii maxime, fara efecte secundare

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.46/20.11.2014

Autor: Olga Sveduneac

Sursa foto: Thinkstock


Lasă un răspuns

Sus