Cele şapte păcate capitale şi sănătatea

Potrivit Bisericii creştine, mândria, zgârcenia şi lăcomia, desfrânarea, invidia şi gelozia, îmbuibarea, mânia, lenea sunt cele şapte păcate capitale. Pe lângă faptul că ele contrazic principiile moralei religioase, ne influenţează în foarte mare măsură sănătatea.

Din punctul de vedere al bisericii, păcatul capital este fundamental, nu atât prin gravitate, cât mai ales prin faptul că din el izvorăsc alte păcate, transformându-se în viciu și patimă, iar asta, mai devreme sau mai târziu, ne va influenţa starea de bine, putând duce la boală.

Vremuri noi, păcate şi vechi, şi noi

În 2008, Biserica catolică a actualizat lista păcatelor capitale, completând-o cu alte șapte: distrugerea mediului înconjurător, experimentele ştiinţifice a căror natură morală este îndoielnică, manipulări genetice care duc la alterarea ADN-ului, consumul sau traficul de droguri; injustiţia socială care duce la sărăcie, avortul, pedofilia. Această listă, publicată la momentul respectiv în ziarul Vaticanului (L’Observatore Romano), nu înlocuieşte vechea listă a păcatelor capitale, ci o completează cu „noi forme ale păcatului social“.

Mândria

Trufia sau mândria constă în afişarea unei superiorităţi ce poate fi legată de calităţi fizice, intelectuale sau morale, avere ori situaţie, origine. Exemple de fuduli avem la tot pasul. Şi nu prea ne plac, nu-i aşa? Uneori, e vorba de autosuficienţă, alteori…

Să ne oprim asupra calităţilor fizice. „Oglindă, oglinjoară, cine-i cea mai frumoasă din ţară?“ A fi frumoasă este dorinţa oricărei femei, dintotdeauna şi de pretutindeni, nu doar a eroinelor din basme. Nimic rău în a dori să arăţi cât mai bine, să te îngrijeşti în acest scop, dar deloc bine când nu te accepţi aşa cum eşti, înaltă sau nu prea, slabă sau un pic durdulie, cu sâni normali. Pentru unele femei însă, pare imposibil. A arăta cum e la modă devine lege, iar ea trebuie respectată. Aşa că ele ajung să recurgă la operaţii estetice pentru a corija fie şi micile imperfecţiuni. Eliminarea ridurilor, modificarea formei nasului, mărirea sânilor sunt cele mai frecvente „îmbunătăţiri“. Fără a se lua în calcul eventualele complicaţii. Iar ele pot apărea, indiferent cât de priceput este chirurgul plastician, cicatricele ce nu vor trece nicicând fiind doar unul dintre efectele secundare cele mai uşoare. Hemoragiile, embolia pulmonară, insuficienţa cardiacă, paralizia muşchilor respiratori sunt mult mai grave. Te tentează schimbarea? Oare chiar merită să rişti? Mai priveşte-te o dată în oglindă, poate te răzgândeşti!

Lăcomia şi zgârcenia

În ce priveşte hrana, nu-s bune nici una, nici cealaltă. Când eşti prea lacom, corpul primeşte mai multe calorii decât îi sunt necesare, iar hrana în exces înseamnă kilograme în plus, cu impact negativ asupra bunei funcţionări a întregului organism. Situându-te la cealaltă extremă, zgârcit fiind, ce-i drept, ai putea să economiseşti ceva bani, necheltuindu-i pe mâncare. Cu preţul sănătăţii însă. Cine mănâncă prea puţin sau selectează produsele alimentare doar după preţ riscă să se confrunte cu deficienţe nutritive. Deficitul de vitamine şi minerale, de pildă, duce la somnolenţă şi dificultăţi de concentrare, dar şi la probleme de vedere sau afecţiuni cronice, precum osteoporoza, cauzate de alimentaţia dezechilibrată. Aşadar, totul cu măsură!

Desfrânarea

Ne naştem cu nevoia de afecţiune şi intimitate, relaţiile sexuale constituind peste ani o parte importantă a vieţii de cuplu. Iar asta înseamnă să ai grijă şi de tine, şi de partener. Expuşi riscurilor sunt mai ales cei care schimbă des partenerul şi, în plus, nu se protejează. Dovadă numărul mare de persoane cu HIV, al celor care suferă de SIDA. Nu mai puţin serioasă este infectarea cu virusul hepatitei C, care se transmite prin contact sexual, ce poate duce la ciroză şi carcinom hepatocelular. Riscuri mult prea mari, nu-i aşa?

Invidia şi gelozia

Invidia este părerea de rău provocată de calităţile, bunurile sau reuşitele altcuiva de care tu nu beneficiezi, iar gelozia e teama de a nu pierde pe cineva care consideri că îţi aparţine, nerespectându-i libertatea. Şi invidia, şi gelozia au la bază o scăzută stimă de sine şi pot degenera într-o permanentă stare de nemulţumire şi de tensionare a relaţiilor cu cei din jur, cu urmări negative asupra comportamentului. Uneori atât de serioase, încât necesită ajutor psihologic. Şi nu numai, fiindcă e ştiut că problemele de sănătate psihică nerezolvate devin o grea povară pentru fizic.

Îmbuibarea

Te-ai întrebat vreodată ce înseamnă foamea? Un semnal transmis de corp, din care ar trebui să înţelegi că organismul se confruntă cu un deficit de energie. Pe care o suplinim prin hrană. De cât are nevoie ne-o transmite chiar el – asta, dacă ştim să-l ascultăm. Nici mai mult, nici mai puţin. Când e prea puţin, deficitul se accentuează. Iar când e prea mult? Care ar putea fi neajunsurile ghiftuirii? Doar ni se întâmplă tuturor ca uneori, mai ales de sărbători, să scăpăm frâiele şi să mâncăm în exces, să bem mai mult decât ar trebui. În câteva zile, cu puţin efort (mai puţină hrană şi mai multă mişcare), ne revenim în formă. Sunt însă persoane (s-ar părea că mai multe decât ne-am putea imagina) care n-au nevoie de evenimente speciale pentru a o face. Problemele pe termen lung cu care se confruntă sunt obezitatea, precum şi complicaţiile ce apar în relaţie cu aceasta, printre care se numără depresia.

Mânia

Când ne lăsăm cuprinşi de mânie, sângele se urcă imediat la creier, obrajii se îmbujorează, respiraţia devine precipitată, iar venele se lărgesc. Ce-i drept, pulsul accelerat cauzat de o asemenea răbufnire emoţională poate fi readus la normal în doar câteva minute. Asta, datorită creşterii producţiei de adrenalină, hormon eliberat în cantităţi mari din pricina stresului.

Când ni se întâmplă să ne înfuriem prea des, permanenta creştere a adrenalinei favorizează probleme cardiovasculare. Primele neplăceri trec, de obicei, aproape neobservate, dar duc la instalarea unei presiuni sangvine ridicate. În caz de hipertensiune, creşte sarcina asupra pereţilor vaselor sangvine, de unde apariţia unor mici fisuri, un loc ideal pentru tromboze, lucru foarte periculos: un astfel e cheag de sânge dezlipit de pereţii vasului de sânge ajunge în fluxul sangvin, putându-se îndrepta cu viteză spre inimă, plămâni sau creier. În aceste situaţii, atacul de cord, embolia pulmonară sau accidentul vascular cerebral sunt inevitabile. Alte urmări ale hipertensiunii cronice: lezarea rinichilor şi insuficienţă cardiacă.

Lenea

Nu-i bine să nu faci nimic (nici n-ai putea!), dar nici să te agiţi tot timpul cu vreo treabă sau alta fără pic de răgaz. Măsura e bună în toate. Ba chiar e indicat ca, din când în când, să te laşi cuprins de lene – e posibil ca organismul să fie cel care să te îmbie s-o faci, întrucât are nevoie de odihnă. Apoi, se spune că, tot din când în când, e bine să nu faci nimic, pentru a-ţi aduna gândurile şi a lua hotărâri în privinţa a ce urmează să faci.

Nu la fel stau însă lucrurile în cazul celor (deloc puţini) care, după întoarcerea de la locul de muncă, unde e posibil să fi stat toată ziua pe scaun, tolănitul pe canapea cu un ziar în mână sau privitul la televizor se transformă într-un deliciu zilnic. Ce comod! Boală curată însă pentru muşchi şi articulaţii, de unde dureri de spate pe termen lung şi probleme cu tensiunea. Un pic de mişcare n-ar strica.

Citește și:

Comments

comments