Suferi deseori de balonare, de dureri abdominale, de diaree sau de constipație? Poate e cazul să-ți faci niște investigații la gastroenterologie și chiar o colonoscopie, mai ales dacă ești în preajma vârstei de 50 de ani.
Ca să-ți venim în ajutor, am stat de vorbă cu dna prof. dr. Daniela Dobru, medic primar gastroenterolog, șefa secției Gastroenterologie a Spitalului Județean Târgu Mureș, care ne-a răspuns cu amabilitate la întebările noastre despre simptomele digestive care trebuie să ne alarmeze, despre înmulțirea cazurilor de boli inflamatorii intestinale, precum și despre importanța colonoscopiei, o investigație de care nu avem motive să ne temem și care se dovedește în multe cazuri salvatoare.
Care sunt cele mai comune simptome digestive cu care se prezintă pacienții la medicul gastroenterolog?
Gastroenterologia ca specialitate este extrem de vastă, se referă la un tract digestiv de foarte mulți metri, care înseamnă esofag, stomac, intestin subțire, intestin gros, plus organele intraabdominale. Acuzele cu care se confruntă gastroenterologul sunt foarte multe. Cele mai frecvente sunt dispepsia (balonarea), durerea abdominală, diareea și constipația.
Când putem considera că sunt banale aceste simptome și când e cazul să mergem la medic? Care sunt situațiile cu adevărat alarmante?
Aceste simptome pot fi expresia clinică a unor boli funcționale, care nu sunt grave, dar care, evident, trebuie tratate. A doua categorie de afecțiuni care pot provoca astfel de simptome sunt așa-numitele boli organice, care prezintă și semne de alarmă la care trebuie să fim foarte atenți și, dacă le experimentăm, să ne prezentăm obligatoriu la medic. Este vorba de hemoragii, slăbire ponderală neintenționată sau analize de laborator modificate, cum ar fi anemia.
În cazul în care medicul suspectează că există o boală organică care produce aceste simptome, va trebui să facem investigații paraclinice, imagistice, care să ne arate cu exactitate despre ce afecțiune este vorba.
Citește și: Boala celiacă: intoleranța la gluten
Cât contribuie modul nesănătos în care ne hrănim la apariția bolilor digestive?
Este un subiect mult discutat, încă nu avem evidențe științifice și dovezi foarte clare că alimentația în sine poate provoca o boală. Cauzalitatea, la care alimentația contribuie foarte mult, este mai degrabă multifactorială. Bolile inflamatorii intestinale sunt exemplul cel mai elocvent (colita ulcerativă și boala Crohn), aici s-a demonstrat clar că alimentația nesănătoasă a făcut ca ele să fie din ce în ce mai frecvente. Dacă în urmă cu două decenii ne număram printre țările cu o prevalență scăzută a bolilor inflamatorii intestinale, în ultimii ani, pe măsură ce am împrumutat de la alte țări un model alimentar nesănătos, asistăm la o creștere pronunțată a numărului acestor cazuri în rândul tinerilor, care vin cu boli inflamatorii serioase, al căror tratament de cele mai multe ori ține toată viața.
Al doilea exemplu este steatoza hepatică nonalcoolică: din cauza unei alimentații hipercalorice cu multe grăsimi, pacientul dezvoltă ficat gras, o boală care, netratată, poate evolua către ciroză.
Ați spus că tratamentul bolilor intestinale inflamatorii durează toată viața. Aceste afecțiuni nu se pot vindeca?
Boala inflamatorie intestinală nu este cunoscută în totalitate de lumea medicală, deci nu are un tratament de vindecare la toți pacienții. Există multe clase medicamentoase cu efecte diferite. Trebuie individualizat fiecare caz în parte, astfel că abordarea terapeutică va fi personalizată în funcție de numeroși factori. În cele mai multe situații, avem de-a face cu o boală care trebuie tratată toată viața, dar sunt și cazuri care, cu ajutorul terapiilor noi pe care le avem la dispoziție, se pot vindeca.
Pentru a evita alergiile alimentare, ar trebui excluse din alimentație, preventiv, lactatele și glutenul?
Există o modă, printre tineri mai ales, de a-și autoatribui aceste probleme de sănătate. De fapt, majoritatea pacienților care adoptă aceste diete nu au de ce, o fac dintr-o pură exagerare. Există doar două situații în care este necesar să excludem glutenul: enteropatia glutenică sau celiachia, boli care se diagnostichează prin analize specifice. La fel, și cu intoleranța la produse lactate. Este mai puțin serioasă, produse o ușoară balonare și mai mult scaune pe zi, dar sunt forme ușoare și tratamentul este foarte simplu: excluderea acestor produse din alimentația personală.
Dar carnea crește riscul de cancer de colon?
În privința produselor din carne există doar o singură afirmație cu dovezi științifice: carnea roșie s-a dovedit a avea un posibil efect asupra apariției leziunilor premaligne și a cancerului colorectal, este doar unul dintre factori, unul secundar.
Cu sau fără simptome supărătoare, cine are nevoie de colonoscopie și de ce este atât de importantă această investigație?
Peste tot în lume prevalența cancerului colorectal a crescut alarmant și singura metodă de prevenție este colonoscopia. În majoritatea țărilor europene, există programe naționale de screening. La pacientul care face colonoscopie se pot depista leziuni premaligne, polipii sau adenoamele, care pot fi îndepărtate endoscopic. Astfel, practic blocăm transformarea lor în cancer.
Este recomandată în primul rând la toți pacienții care împlinesc 50 de ani, pentru că după această vârstă prevalența leziunilor premaligne este mult mai frecventă. A doua categorie de pacienți care au nevoie de colonoscopie sunt cei care au avut membri în familie cu cancer colorectal (se cunoaște componenta ereditară de transmitere a acestei boli). În acest caz, nu așteptăm vârsta de 50 de ani, ci ne prezentăm la medic pentru a stabili când este necesară.
A treia categorie este pacientul care a avut deja cancer colorectal, fiindcă acesta poate dezvolta în timp alte leziuni premaligne.
Citește și: Dieta pentru refacerea florei intestinale
Cât de des trebuie repetată colonoscopia?
Intervalul este în funcție de ceea ce găsim la colonoscopia index, adică la prima colonoscopie. Dacă un pacient are un colon curat, atunci următoarea se face la cinci ani. Dacă prezintă adenoame, atunci următoarea se face la trei ani.
Cum convingem lumea să se programeze la o colonoscopie, dat fiind că foarte mulți se tem și fug de ea?
Pacienții se feresc de colonoscopie pentru că nu au destule informații. Colonoscopia se face cu sedare profundă. Anestezistul administrează intravenos o substanță care face pacientul să doarmă pe toată durata colonoscopiei, între 10 și 20 de minute. Nu simte niciun fel de disconfort. După ce se trezește, rămâne sub observație maximum o jumătate de oră, după care pleacă, fără niciun simptom. Dacă pacienții ar fi informați corect asupra acestei metode, nu le-ar mai fi frică de colonoscopie. Important este ca pacienții să se prezinte la aceste examinări, fiindcă sunt salvatoare de viață.
Citeste și:
Interviu realizat de Andreea Cohuț
Surse foto: iStock, arhiva personală a prof. dr. Daniela Dobru