Medicul dentist Diana Dan are o experiență de aproape două decenii în stomatologie, de 15 ani administrând propriul cabinet situat în cartierul Sebastian, din București. Puțin probabil, ca ajuns(ă) aici să nu aștepți să-ți vină rândul, căci de obicei în cabinetul cu două puncte de lucru și doi medici activând constant, pacienți roiesc zi de zi, fiecare intervenție stomatologică fiind tratată cu multă atenție, folosindu-se materiale noi, de calitate, tratamentele având prețuri accesibile.
– Este avantajos, ca medic stomatolog în România, să ai propriul cabinet?
– Când ești angajat lucrezi sub presiune și stres pentru a face totul așa cum ți se cere și nu ai libertate în decizii și în activitatea pe care o practici. Eu nu doresc să fiu constrânsă în luarea deciziilor, ca proprietar însă am parte de stres atunci când trebuie să mă ocup de bunul mers al cabinetului, ca totul să funcționeze așa cum trebuie. La nivel privat te împiedici de birocrație și de tot ceea ce înseamnă instituție privată versus instituție de stat, fiindcă statul îți impune ca mic întreprinzător să respecți anumite norme, pe care alții din păcate nu prea le respectă…
– Care sunt primii pași pentru a-ți crea un cabinet de stomatologie?
– Întâi, medicul stomatolog ar trebui să cunoască tot ceea ce ține de partea administrativă și legile aferente și va trebui să aibă un contabil angajat. Eu activez ca SRL, însă PFA-urile și cabinetele individuale (CI) au un alt regim. Pentru un cabinet trebuie să ai minim 60mp. Dacă îți permite spațiul poți să ai un cabinet în care faci stomatologie clasică generală, care nu implică operații chirurgicale complicate, adică poți spre exemplu să faci o banală extracție. Însă pentru tumori sau chisturi în zone greu accesibile trebuie să ai o sală doar pentru chirurgie.
– Cum stăm la nivel de educație medicală? Se mai practică în școli?
– Din ce am auzit de la cadrele didactice, am înțeles că există în școli la ore de dirigenție și educația dentară, igiena, dar nu știu dacă se practică la nivel general, totuși se pare că există în planul de învățământ. Eu mi-am învățat proprii pacienți în ultimii 14 ani și sunt unii care vin la control odată la trei luni fără să aibă vreo problemă. Mi-e drag când vin să mă vadă, își fac controlul și când se ridică de pe scaun și le spun că nu au nimic, pleacă fericiți, cu zâmbetul pe buze. În ultima perioadă am sesizat însă o problemă în ceea ce privește grupele de vârstă 3-4 ani, până la 12-13 ani. Probabil părinții au deficiențe la nivel de educație a copiilor, fiindcă nici ei nu știu, nici pe copii nu i-au învățat cum trebuie, iar alimentația le distruge dinții temporari, dar și pe cei permanenți. Copiii ar trebui să consume zahărul din fructe și nu din bomboane sau ciocolată. Am avut zilele trecute un caz, cu un copil care avea două granuloame (chisturi) cu puroi și infecție la nivelul unor măsele care ar fi trebuit să-i cadă la 11 ani și a trebuit să i le extrag. Acum se va alimenta foarte greu, neavând toată zona de masticație întreagă la nivelul molarilor.
– Pacienții cu probleme vin dintr-un anumit mediu?
– Nu. Am văzut că nu mai există diferențieri de acest gen. Uneori, cei din provincie sunt mai îngrijiți decât cei de la oraș.
– De ce pleacă tinerii medici din țară?
– Pentru că în România, nu doar în stomatologie, ci în toată medicina, Ministerul Sănătății ar trebui să adune fonduri pentru a le aloca către managerii spitalelor, iar aceștia ar trebui să le folosească, nu doar pentru a moderniza spitalul la exterior, ci și pentru a-l dota cu personal și materiale. Și atunci vei putea, ca medic, să ai satisfacție profesională și un salariu cât de cât, ca să te descurci în România. Dar, atât timp cât ei nu-ți oferă nimic în spital și tu te duci la tură și constați că-ți vine un copil și nu ai cu ce să-i faci o anestezie, iar el pleacă cu părintele înapoi… atunci nu mai poți să profesezi.
– Meseria de stomatolog aduce satisfacții în România?
– La nivel privat da, la nivel de stat nu cred, pentru că în privat îți organizezi bugetul în fiecare zi așa cum îți dorești și cum consideri că trebuie să-l ai, pentru ca de fiecare dată când îți vine un caz să poți să-l rezolvi, nu cum se întâmplă la stat, unde te cheamă să vii peste o lună, fiindcă nu ai loc în sala de operație. Până ajunge să se opereze pacientul, decedează, s-au întâmplat atâtea cazuri…
– Ca pacient, cât de important este să fii informat?
– Nu doar informația electronică este importantă, ci și cea care circulă prin intermediul pliantelor și broșurilor. În provincie, unde accesul la internet este limitat, ar fi foarte utile broșurile distribuite gratuit, eventual prin intermediul unei organizații. Astfel, pacientul va învăța să folosească corect o pastă de dinți, fiindcă în prezent acestea sunt comercializate în funcție de diagnostic (pentru gingivite, prevenirea cariilor etc.). De obicei, românul este obișnuit să aleagă dintre două paste de dinți cunoscute și nu se uită mai încolo, pe raft, să vadă ce a mai apărut.
– Ce ar trebui să mănânce copiii, pentru a-și păstra dinții sănătoși?
– Cărțile de specialitate recomandă ca, din momentul în care se naște, copilului să-i fie asigurat un aport caloric echilibrat, adică nici prea multă carne, dar nici doar legume și fructe. Copiilor din ziua de astăzi dacă le oferi fructe, legume sau iaurt, se strâmbă și refuză. Pentru ei totul trebuie să fie dulce, eventual dacă punem zahăr pe friptură sau în legumele la cuptor este minunat… nu există un echilibru, ca micuții să ceară un măr în loc de un pahar cu cola.
Text: Cristian Niculescu
Foto & Video: www.cristiniculescu.com