Esti aici
Femeia.ro > Sanatate > Medical > Cui i-e frica e endoscopie

Cui i-e frica e endoscopie

Sindromul intestinului iritabil. E o afecţiune foarte frecventă, care se asociază în special cu momentele de stres, de anxietate, o boală a vieţii moderne. Diagnosticul de intestin iritabil este „unul de excludere“, ţine domnul doctor să sublinieze. „Numai când nu detectezi o leziune care să determine simptomatologia poţi cu adevărat să spui că e vorba de o afecţiune funcţională.“ Simptome: distensie abdominală importantă, care durează, de regulă, peste o jumătate de an, cu intermitenţe; tulburări de tranzit (constipaţie sau diaree). 

Vezi? De asta nu-i bine să te tratezi singură, după ureche şi indicaţiile prietenilor. Că şi o singură masă mai copioasă, plină de grăsimi şi stinsă cu alcool te poate aduce în pragul unei crize de pancreas, de exemplu. Iar tu să iei cu ardoare pilule pentru stomacul prea plin. Aşa că, data viitoare când te întinzi către sertarul cu medicamente, să-ţi sune în cap sfatul domnului doctor Paul Dragomir: „În absenţa unei vizite la gastroenterolog, dă măcar un telefon medicului de familie şi explică-i situaţia!“

Investigaţii…„înfricoşătoare“

Endoscopia. Se introduce pe gură un tub cu o cameră video ce transmite imagini. „Se face o anestezie cu spray în gât, endoscopul trece pe unde trece mâncarea, tubul are un diametru de 9 milimetri, examinarea durează 2-5 minute. Pacientul simte o uşoară senzaţie de balonare.

Colonoscopia. Cred că te-ai prins pe unde se bagă tubul. În acest caz, este obligatorie sedarea intravenoasă şi se administrează un antispastic. Durerea uşoară provine din faptul că se introduce aer pentru a se destinde intestinul. Durează cam 30 de minute, depinde şi de leziunile depistate.

Capsula endoscopică. Vizualizează intestinul subţire neacoperit de endoscoape, 4-6 metri. Pacientul înghite capsula, are un dispozitiv la exterior, la care capsula e conectată; pleacă cu ea, iar a doua zi se descarcă informaţiile captate de la capsulă.

Nu cunosc om care să nu fi avut probleme cu „burta“. Că-l doare stomacul, că are arsuri pe gât, că s-a balonat, că s-a constipat, de la gură până la capătul opus, se nasc o grămadă de ocazii să-ţi vină rău. Şi, în ciuda faptului că majoritatea femeilor se plâng de balonare şi tranzit intestinal prost, cel mai bun prieten al lor e vreo pastilă „de digestie“, nu gastroenterologul. „Mulţi chemaţi, puţini aleşi“ să-şi dea seama de importanţa investigaţiilor medicale temeinice.

Ulcer fără durere

Mai există şi o frică incontrolabilă faţă de ceea ce s-ar putea întâmpla în cabinetul gastroenterologului – parcă toţi cei care-i calcă pragul au indicaţie pentru endoscopie. Dar s-o luăm de la început. Când ar trebui măcar să iei în considerare o programare la gastroenterolog? Oricând crezi că te „doare stomacul“, deşi s-ar putea ca medicul să constate că nu acesta este organul suferind. „Majoritatea pacienţilor care ajung la gastroenterolog spun că îi doare stomacul, ceea ce nu e întotdeauna adevărat. Durerea poate fi de origine pancreatică sau biliară, de exemplu“, spune dr. Paul Dragomir, medic primar gastroenterologie. Ca să fie cu adevărat provocată de o suferinţă a stomacului, durerea trebuie să izvorască din ceea ce se numeşte epigastru sau capul pieptului, imediat sub stern. Aceasta poate avea reverberaţii posterior sau în partea dreaptă, sub coaste, fiind însoţită de greaţă, vărsături (care calmează durerea) şi uneori arsuri. Medicul îmi atrage atenţia că, oricât de răspândite ar fi durerile de stomac, există cazuri în care au fost diagnosticate ulcere prin endoscopie la pacienţi care nu prezentau simptomatologia descrisă mai sus. Adică poate să nu te doară nimic şi nici să ai habar de boala care te sfredeleşte la propriu.

Boli gastro la modă

Oricât s-ar asocia, în mintea ta, această specialitate medicală cu ulcerele şi gastritele, să ştii că acestea au scăzut mult în frecvenţă odată cu introducerea tratamentelor cu inhibitori de secreţie gastrică, folosite pentru alte afecţiuni, cum ar fi esofagita de reflux. Aşadar, cele mai frecvente probleme gastro cu care românii se prezintă la medic sunt:

Boala de reflux gastroesofagian. Constă în prezenţa acidului gastric la nivelul esofagului; acesta urcă din stomac în timpul relaxării sfincterului esofagian inferior, care nu-şi mai realizează funcţia. Acest muşchi dintre stomac şi esofag poate prezenta relaxări de lungă durată, astfel încât foarte mult acid ajunge mult mai uşor în esofag. Simptome: arsuri retrosternale – pirozis; regurgitaţii acide, alimentare sau simptome tip ORL, cum ar fi tuse seacă sau răguşeală, când acidul ajunge la nivelul corzilor vocale.

Esofagita de reflux. Este o consecinţă a bolii anterioare: acidul gastric provoacă ulceraţii pe esofagul terminal. 

 


Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus