Cum stai cu tensiunea?

Aproximativ 40% din români sunt hipertensivi, iar două din trei persoane îşi pierd viaţa, în ţara noastră, din cauza afecţiunilor cardiovasculare. Cum putem schimba asemenea statistici îngrijorătoare? Respectând, în viaţa de zi cu zi, câteva reguli foarte simple.

Se întâmplă să simţi destul de des cum îţi plesneşte pur şi simplu capul şi durerea nu-ţi dă pace mai ales în zona cervicală? Te plângi de o oboseală continuă, care îţi îngreunează toate activităţile de peste zi? Te ia din când în când ameţeala, îţi ţiuie urechile sau ai vederea neclară? Ei bine, află că e posibil să fii hipertensivă! În acest caz, trebuie să ţii cont de faptul că o vizită la medicul cardiolog îţi poate salva viaţa. De asemenea, e bine de ştiut că tratamentul prescris de doctorul specialist, după ce a fost făcută diagnosticarea cu hipertensiune, poate fi însoţit de câteva măsuri simple, care ţin numai de stilul tău de viaţă şi au ca rezultat scăderea tensiunii. Ce ai de făcut?

Bea suc de sfeclă!

Un studiu efectuat anul trecut în Statele Unite a demonstrat că e nevoie de numai 250 ml de suc de sfeclă pe zi pentru a avea efectul scontat. Cum acţionează această legumă asupra organismului? Sfecla conţine o cantitate mare de nitraţi, pe care corpul o transformă în oxid nitric sau monoxid de azot, o substanţă care îmbunătăţeşte circulaţia sângelui, fiind un foarte bun vasodilatator. Nu uita că e de preferat să consumi sucul de sfeclă dimineaţa, pentru un bine-venit aport de energie!

Fă mişcare!

Nu trebuie sa te înscrii la niciun maraton şi nu e nevoie să te epuizezi la sala de forţă, ci e suficient să faci plimbări zilnice de 30-60 de minute. Exerciţiile efectuate în mod regulat sporesc rezistenţa sistemului cardiovascular, iar acest lucru are ca efect scăderea tensiunii arteriale. Simplu şi eficient!

Mănâncă stafide!

Aceste fructe uscate conţin potasiu, un mineral capabil să relaxeze pereţii vaselor de sânge. Conform unor studii efectuate recent, consumul zilnic a trei pumni de stafide scade tensiunea cu aproximativ 5%. Așadar, lasă deoparte chipsurile şi dulciurile consumate în timp ce urmăreşti emisiunea preferată la televizor şi înlocuieşte-le cu nişte stafide gustoase. Nu vei regreta!

Respiră adânc!

Încearcă să uiţi de zarva cotidiană şi să te relaxezi. Nu e un lucru uşor, dar nici imposibil de realizat. Caută un spaţiu liniştit în care nu vei fi întreruptă preţ de câteva minute şi începe să inspiri şi apoi să expiri adânc de câte şase ori în 30 de secunde. Repetă acest exerciţiu de câteva ori. Aceste practici de respiraţie profundă îţi vor scădea tensiunea pe o perioadă scurtă. Dacă doreşti un rezultat asemănător pe termen lung, tot ce trebuie să faci e să repeţi respiraţia controlată câteva săptămâni sau chiar luni în şir. Adevărul e că vei respira uşurată în momentul în care îţi vei lua din nou tensiunea!

Ia-ţi un animal de companie!

Nu e un secret pentru nimeni că prezenţa animăluţelor în viaţa noastră ne face mai toleranţi şi fericiţi. Iar acum chiar s-a dovedit ştiinţific că devenim mai sănătoşi atunci când beneficiem de dragostea și atenţia unui căţel sau a unei pisici. Aşadar, Azorel sau Pufi au aproape acelaşi efect asupra noastră ca medicamentele prescrise hipertensivilor. Patrupezii noştri dragi reuşesc să ne scadă tensiunea şi să ne relaxeze cât ai zice „ham!“

Efectele hipertensiunii

Hipertensiunea este cauza principală a accidentului vascular cerebral şi dă naştere mai multor afecţiuni cardiologice. De asemenea, tensiunea ridicată poate duce la pierderea memoriei, probleme de virilitate, afectarea rinichilor şi a oaselor.

Cum o măsori

Pentru obţinerea unui rezultat corect, ia-ţi tensiunea o dată pe lună, la aceeaşi oră din zi. Repetă procedura de trei ori şi ia în calcul varianta medie. Tensiunea poate fluctua pe toată perioada zilei, iar acest lucru este normal și tocmai de aceea este necesară repetarea. Pentru măsurarea presiunii sangvine, e bine să ai în casă un aparat de tensiune. Poate fi unul clasic (cu ceas şi pompiţă) sau electronic. Aparatul va evidenţia două valori ale presiunii sângelui (în mmHg):

presiunea sistolică (valoarea mai mare), măsurată în timp ce inima se contractă pentru a pompa sânge în artere;
presiunea diastolică (minima, cum i se spune), măsurată în momentul de relaxare a muşchiului inimii.

O presiune a sângelui considerată normală nu e bine să depăşească valoarea 130/80 mmHg. Creşterea e moderată între 130/80 şi 140/90 mmHg, iar peste 140/90 mmHg putem vorbi despre hipertensiune.