Consumul lor este legat de multe beneficii, printre care reducerea inflamațiilor, prevenția bolilor de inimă și chiar a cancerului. Suficiente motive pentru a le folosi la fiecare masă!
Lăsate cumva în umbră de valorosul ulei obținut prin presarea lor la rece, măslinele ca atare, sub forma fructului întreg, nu sunt doar savuroase ca adaos în salate, preparate din carne sau pizza, ci și extrem de hrănitoare. Iată cinci motive să mănânci măsline:
1 Antioxidanții pe care îi conțin împiedică oxidarea colesterolului, proces care declanșează inflamația, periculoasă pentru vasele de sânge. Deși conțin grăsimi (în special acid oleic), acestea sunt mononesaturate și scad colesterolul rău, crescându-l pe cel bun. Prin urmare, consumul de măsline previne îngroșarea arterelor și afecțiunile cordului.
2 Măslinele, îndeosebi cele negre, sunt bogate în fier, mineral de top pentru vitalitate și imunitate. Tot fierul susține producția de L-carnitină, un aminoacid important în convertirea grăsimii în energie și aliatul slăbirii armonioase.
3 Potrivit studiilor recente, grăsimile (o concentrație ridicată de vitamina E) din măsline susțin pierderea în greutate, crescând totodată sensibilitatea celulelor la insulină, aspect important pentru echilibrul glicemic, menținerea siluetei și prevenția diabetului de tip II. Un alt avantaj este că favorizează eliberarea serotoninei, hormon care are, pe lângă un rol în starea de bine, și pe acela de a regla sațietatea. Fanii măslinelor consumă cu 20% mai puține calorii la o masă, arată cercetările.
4 Măslinele cresc nivelul de glutation, un antioxidant redutabil, numit și proteina vieții, prezent în toate celulele și implicat în multe procese din organism. El protejează de efectele nocive ale radicalilor liberi, care declanșează tumori și boli cronice, dar acționează și ca detoxifiant hepatic și limfatic.
5 Sursă de fibre, măslinele asigură buna funcționare a sistemului digestiv, previn balonarea, constipația, hemoroizii, diverticuloza și bolile colonului.
Știai?
Măslinele sunt prea amare pentru a fi mâncate imediat după cules. Așadar, sunt preparate după diferite metode, în funcție de regiune – unele sunt puse la murat necoapte, iar altele abia după ce s-au copt bine. Cele verzi nu sunt neapărat necoapte, ci există soiuri care rămân verzi.
Citește și:
Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr35/01.09.2016
Autor: Lidia Năstase
Sursa foto: pixabay.com