Esti aici
Femeia.ro > Sanatate > Diabetul, cifre si remedii

Diabetul, cifre si remedii

Deși despre diabet se știe din Antichitate, acesta continuă fie principala cauză de deces în lume ca urmare a complicațiilor provocate: insuficiență renală, atac de cord, orbire, amputarea membrelor inferioare.

Intro: Diabetul de tip I, numit și insulinodependent, apare ca rezultat al faptului că organismul nu folosește eficient insulina. Acesta reprezintă 10% din cazurile de diabet, restul de 90% fiind acoperite de diabetul de tip II, favorizat de obezitate și sedentarism. Statisticile arată incidența diabetului de tip II a început să crească alarmant, din anii 60 încoace, în paralel cu cazurile de obezitate. Dacă, în 1985, existau 30 de milioane de cazuri la nivel mondial, în ultimele decenii, acestea s-au dublat și, potrivit estimărilor, peste o jumătate de miliard de persoane vor avea diabet până în 2030. O treime din ei nici nu știu că suferă de diabet.

Puțină istorie

Prima mențiune a simptomelor diabetului apare în manuscrisele din Egiptul antic, în urmă cu mai bine de 3.500 de ani. Era numită boala urinei dulci, fiind identificată atunci când furnicile erau atrase de urină. Grecii, chinezii, persanii și indienii au remarcat și ei acest aspect. Mult mai târziu, în secolul al XVII-lea, medicul britanic Thomas Willis (care și-a adus contribuția la dezvoltarea anatomiei și neurologiei) a adăugat la diabetus termenul mellitus (în latină, miere sau îndulcit), adică diabet zaharat. Abia în secolul al XIX-lea oamenii de știință au dezvoltat teste chimice prin care a fost detectată prezența zahărului în urină. La începutul secolului al XX-lea, s-a făcut un pas înainte în determinarea cauzei diabetului, enunțându-se faptul că pacientul diabetic nu este capabil să producă insulină (prima mențiune), o substanță chimică pe care corpul o folosește să prelucreze zaharurile.

Astfel, excesul de zaharuri apărea în urină. Deși injecțiile cu insulină au combătut cu succes diabetul, unele cazuri nu răspundeau la tratament. Un alt an important în istoria diabetului este 1936, când au apărut termenii sensibil la insulină și insensibil la insulină. Azi, aceste clasificări se traduc prin diabet de tip I și diabet de tip II. 20 de ani mai târziu, cercetătorii au dezvoltat o metodă prin care măsurau nivelul insulinei din sânge. Au constatat că unele persoane cu diabet produc insulină și au ajuns să indentifice tipul I ca insulinodependent și tipul II, ca noninsulinodependent.

Descoperire târzie

Diabetul de tip II nu a avut remediu zeci de ani. În 1919, un medic american a elaborat o metodă de tratament care se baza pe înfometare. Medicamentele au apărut abia în anii 50 și contribuiau la controlul glicemiei prin stimularea pancreasului să producă mai multă insulină. Abia în anii 70, s-a făcut legătura între boala vaselor de sânge și hiperglicemie, iar în anii 90, s-a făcut publică informația potrivit căreia menținerea glicemiei în parametri normali încetinește progresia afecțiunilor oculare, renale și nervoase provocate de diabet.

S-a demonstrat, de asemenea, că scăderea glicemiei ajută chiar în condițiile în care persoana diabetică a înregistrat valori mari până atunci. Curios este că, până în urmă cu 20 de ani, nu era cunoscut nici un caz  de diabet de tip II la copii. În prezent, este frecvent la adolescenții obezi, înregistrându-se peste 20 de milioane de cazuri la nivel mondial, cu o rată de creștere de 3% pe an.

Ce ai de făcut

Diabetul de tip II este o boală cu progresie lentă, astfel că simptomele nu sunt evidente. Poți avea diabet mulți ani până observi manifestări – sete, urinare frecventă, infecții recidivante. Diabetul vine la pachet cu numeroase complicații, precum afecțiunile cardiovasculare, renale sau orbirea (peste 4 milioane de diabetici sub 40 de ani suferă de retinopatie diabetică). Complicațiile pot fi combătute prin mișcare regulată, alimentație sănătoasă și anumite medicamente.

Există studii și specialiști care susțin că doar prin alimentație diabetul este reversibil, caz în care cei care au urmat tratamentul medicamentos au renunțat complet la el. Astfel, în stilul tău de viață nu trebuie să-și mai facă loc carbohidrații cu indice glicemic mare, fără a introduce scuza că nu poți să trăiești fără pâine albă, cartofi sau dulciuri cu zahăr rafinat. Se impun totodată monitorizarea frecventă a glicemiei, controlul asupra profilului lipidic și screeningul pentru semnele timpurii care să includă analize pentru rinichi. Iată alte măsuri de stil de viață pentru tratarea și prevenția diabetului:

Menține-ți greutatea constantă. Diabetul de tip II poate fi prevenit prin slăbire moderată (5-7 kg) și o jumătate de oră de mișcare pe zi (mers în pas alert);

Meniul diabeticilor nu este complet diferit de al celorlalți. Evită zaharurile (conținute de alimentele cu indice glicemic mare), întrucât acestea sunt responsabile de creșterea glicemiei;

Renunță la fumat. Acest viciu crește riscul de diabet și boli cardiovasculare (pacienții cu diabet au risc dublu).

Știai?

La fiecare 7 secunde, în lume, o persoană moare din cauza diabetului.

Cifră

1,7 milioane de români au diabet, arată studiile. Alte 3 milioane suferă de prediabet, urmând să dezvolte această boală în următorii zece ani dacă nu iau măsuri de prevenție.

Valoarea glicemiei

Glicemia reprezintă nivelul zahărului din sânge.Valoarea normală este de 70-100 mg/dl, măsurată dimineața, pe stomacul gol, cu un glucometru digital. După masă, glicemia poate crește până la cel mult 140 mg/dl, iar după aproximativ două ore, va scădea din nou sub 100. Este considerată hiperglicemie, adică diabet, dacă glicemia nu scade sub 125 mg/dl înainte de masă și dacă ea crește peste 180 mg/dl după masă. Factorii de risc pentru instalarea diabetului sunt obezitatea, istoricul familial, hipertensiunea arterială, nivel ridicat al trigliceridelor, afecțiuni asociate cu rezistența la insulină. Valori de sub 70 mg/dl se traduc prin hipoglicemie, care se manifestă prin senzație de slăbiciune, foame bruscă, amețeli, tremurături, leșin. Atât creșterea alarmantă a glicemiei, cât și scăderea acesteia pot determina coma diabetică, care pune în pericol viața.

Citește și:

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr7/23.02.2017
Autor: Lidia Năstase
Sursa foto: pixabay.com

Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus