Esti aici
Femeia.ro > Sanatate > Dieta si fitness > Dieta corecta scade trigliceridele

Dieta corecta scade trigliceridele

Când grăsimile din sânge depă­șesc 200 mg/dl, crește riscul bolilor de inimă. Obții schimbări aproape imediate prin dieta potrivită!

Dacă trigliceridele sunt peste nivelul normal, corpul le stochează în diferite zone în caz că are nevoie mai târziu. O valoare crescută e asociată cu îngroșarea arterelor, iar asta sporește riscul de infarct, atac cerebral și boli de inimă. Și sindromul metabolic, obezitatea, diabetul de tip II, hipotiroidismul, bolile renale și cele hepatice sunt însoțite de valori mari ale trigliceridelor. Acestea pot fi și un indicator al sensibilității la carbohidrați simpli și alcool. Din fericire, le controlezi lesne prin alimentație și schimbări în stilul de viață. Câteva zile de dietă le aduc la nivelul normal, sub 150 mg/dl.

Zahărul, principalul vinovat

Băuturile carbogazoase, bomboanele, prăjiturile, sucurile de fructe concentrate ridică nivelul zahărului din sânge, stimulând producția de insulină, iar asta duce la creșterea trigliceridelor. Așadar, renunță la ele! Obișnuiește-te să nu mai pui zahăr în cafea sau în ceai – înlocuiește-l cu un îndulcitor natural sau bea cafeaua ori ceaiul ca atare. Mierea și siropul de arțar sunt variante mai sănătoase, dar cresc trigliceridele. Tot zahărul e vinovat în cazul legumelor. De pildă, porumbul și cartoful conțin amidon, care e transformat de organism în trigliceride. Lista legumelor de unde ai de ales este mult mai extinsă: conopidă, varză, ciuperci, ardei, roșii, castraveți, dovlecei etc. Și alcoolul e responsabil de creșterea trigliceridelor, fiindcă zaharurile sunt o componentă naturală a sa, fie că e vin, bere sau lichior. Chiar în cantități mici, alcoolul contribuie la dezvoltarea depozitelor de grăsimi. Orezul alb, pastele din făină albă și toate cerealele rafinate cresc glicemia și au același impact asupra nivelului trigliceridelor dacă ești predispusă la îngrășare. Vestea bună este că nu trebuie să renunți la ele, ci să le înlocuiești cu carbohidrați complecși, care duc la eliberarea lentă a insulinei: pâine din cereale integrale, paste integrale, orez brun, fulgi de ovăz și de secară. Sunt permise zaharurile naturale din fructe (nu mai mult de 2-3 pe zi). Fructele uscate (nu confiate) sunt, de asemenea, recomandate, fără să depășești 30 g pe zi, fiindcă sunt mai concentrate decât cele proaspete.

Grăsimi bune sau rele

Stai departe de grăsimile trans și de cele ascunse! Primele sunt din abundență în produse cu valabilitate mare, în semipreparate și cam în tot ce-i ambalat. Evită margarina, brânza topită tartinabilă, conservele, hot dogul, chipsurile, biscuiții, produsele de panificație. Ca să-ți fie mai ușor, nu mai cumpăra produse ambalate sau ferește-te de cele care au printre ingrediente uleiurile hidrogenate. Mai bune decât cele trans, dar tot de ocolit, sunt grăsimile saturate. Abține-te de la cărnuri grase, cu piele, lactate grase, prăjeli, paneuri, rântașuri. Alege-le pe cele mononesaturate, de origine vegetală, bogate în acizi grași omega 3, care protejează inima, refac celula hepatică, reglează nivelul trigliceridelor și al colesterolului. Pentru a beneficia de calitățile lor, să consumi de cel puțin două ori pe săptămână somon, macrou, ton, sardine sau surse de omega 3 vegetale precum soia, ulei de rapiță, semințe de floarea-soarelui, alune de pădure, nuci, avocado.

Stil de viață

Toate caloriile în plus sunt convertite în trigliceride și depozitate ca grăsimi. Așadar, un prim pas important în reglarea nivelului trigliceridelor este să ții greutatea sub control. Dacă pierzi măcar 5% din numărul kilogramelor, scazi semnificativ trigliceridele, colesterolul și riscul de atac de cord. Poți face asta dacă mănânci puțin și des, alegi alimente sănătoase, nu sari peste mese și nu ciugulești seara. Regula generală e să umpli farfuria cu verdețuri. Dacă mănânci multe legume verzi, bogate în proteine, îmbunătățești vizibil starea de sănătate. Legumele abundă în fibre, în special lintea, fasolea, varza, care scad trigliceridele și colesterolul rău, având proprietatea de a curăța sângele de depunerile de grăsimi. Alte surse de fibre sunt cerealele integrale, semințele și fructele. Fiind sățioase, nu faci excese alimentare. Condiția e să bei multă apă pentru a le ușura munca. Și nu uita de mișcare! O plimbare, urcatul scărilor, chiar și câteva genuflexiuni în fața televizorului sunt de ajutor în creșterea colesterolului bun și în arderea trigliceridelor, depozitul de energie al organismului. Dacă zilnic tai 500 de calorii și faci mișcare 30 de minute, scapi de o jumătate de kilogram pe săptămână și îți va intra în reflex stilul de viață sănătos.

Relația colesterol-trigliceride

Cele două sunt componente importante ale profilului lipidic, însă doar trigliceridele sunt grăsimi, în timp ce colesterolul e o substanță vâscoasă produsă de ficat, parte esențială a pereților celulari și a nervilor, ce joacă un rol esențial în digestie și producția de hormoni.
Este produs de corp, dar vine și din alimentele de origine animală pe care le consumăm. El nu se poate dizolva în sânge și tocmai de aceea ficatul îl transportă împreună cu trigliceridele sub formă de lipopro­teine, substanțe care ajung în tot organismul. Trigliceridele mari au același impact asupra inimii precum colesterolul mărit. Important e să le ții sub control, fiindcă adesea merg mână-n mână: trigliceridele mari și valoarea scăzută a colesterolului bun, la care se asociază nivelul crescut al colesterolului rău, cresc riscul de boli cardiovasculare.

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.43/30.10.2014

Autor: Lidia Năstase

Sursa foto: Thinkstock


Lasă un răspuns

Sus