Esti aici
Femeia.ro > Sanatate > Dieta si fitness > Dieta pentru refacerea florei intestinale

Dieta pentru refacerea florei intestinale

Ştiai că dezechilibrul florei intestinale ne face vulnerabili în faţa bolilor? În păstrarea sau refacerea echilibrului ei dieta are un rol esenţial.

Mai mereu pe fugă, ceea ce nu-i lasă timp pentru mese regulate, fructe şi legume nu prea consumă, preferând carnea şi preparatele din ea, nici apă nu prea bea, mulţumindu-se cu cafea şi băuturi carbogazoase, nu uită  în schimm nicio clipă de dulciuri şi ţigări! Dacă se întâmplă să răcească, ia imediat antibiotice, deşi situația nu o impune, iar pentru cea mai mică durere are mereu la îndemână antiinflamatoare şi analgezice! Ţi-e cunoscut acest portret sumar al omului modern? Cu siguranţă, da.

Să-l completăm cu neplăcerile care, drept consecință, mai devreme sau mai târziu, urmează să-i dea bătăi de cap: balonări, flatulenţă, digestie defectuoasă, oboseală, afecţiuni dermatologice, dificultăţi de concentrare, dureri de cap, tulburări de memorie, depresie, transpiraţie urât mirositoare, boli cardiovasculare, diabet, obezitate, ba chiar şi cancer. Şi nu sunt singurele! Toate din cauză că, prin asemenea obiceiuri, le permite unor minuscule bacterii ce colonizează tubul digestiv să se înmulţească necontrolat şi peste măsură, ca apoi ele să invadeze organismul şi să-l îmbolnăvească, perturbându-i serios starea de bine.

Bacterii bune, bacterii rele

E vorba despre aşa-zisele bacterii neprietenoase, adică rele, ce alcătuiesc flora de putrefacţie. Aceasta, împreună cu flora de fermentaţie, altfel spus împreună cu bacteriile prietenoase, adică bune, formează flora intestinală, un univers microscopic alcătuit din peste 500 de tipuri de bacterii ce-şi atinge concentraţia maximă în primii ani de viaţă şi pe care, apoi, îl purtăm cu noi toată viaţa. Fără de ele, ea nefiind posibilă.

Şi bacteriile prietenoase, şi cele neprietenoase au rolul lor în organism. O stare de sănătate optimă a organismului înseamnă însă 85% bacterii de fermentaţie şi 15% bacterii de putrefacţie. Când această proporţie este serios dezechilibrată, balanţa înclinând în favoarea bacteriilor de putrefacţie, se ajunge la scăderea imunităţii, creşterea sensibilităţii la infecţii, precum şi  la îmbolnăviri de tot felul.

Ce anume perturbă de fapt echilibrul? Înainte de toate, dieta: prea puţine legume şi fructe, prea multă carne, prea mult zahăr, cafea, ciocolată, alcool. Dar şi prea multe medicamente, în special antibiotice şi antiinflamatoare nesteroidiene. Când dezechilibrul e foarte mare, bacteriile neprietenoase se răspândesc în afara teritoriului lor şi intoxică organismul, creând condiţii propice îmbolnăvirilor:

Nu se tratează cu medicamente

Dar cum altfel? Printr-o dietă anume, respectată, în funcţie de gravitatea bolii, între una şi șase luni. Doar revizuirea ei, prin excluderea alimentelor ce influenţează negativ flora intestinală şi includerea alimentelor ce o pot reface, poate restabili echilibrul. Ce ar trebui să cuprindă?

# Iaurt. Un aliment ideal pentru restabilirea echilibrului florei intestinale. Şi nu doar datorită bogăţiei de nutrienţi. Beneficiul lui cel mai preţios este legat de conţinutul de bacterii prietenoase. Consumând câte 200 g de iaurt zilnic, în decurs de cel puţin o săptămână, poţi îmbunătăţi considerabil starea florei intestinale;

# Alimente fermentate: varză acră, măsline, borş, castraveţi muraţi (în saramură, nu în oţet);

# Cât mai multe fibre. Fructe, cereale integrale, seminţe de in, sfeclă-roşie, gulii, banane, ceapă, usturoi, praz, sparanghel, anghinare, pâine integrală, fulgi de ovăz;

# Cât mai puţine grăsimi, cel mult 30% din totalul de calorii, şi doar din cele sănătoase: lapte degresat în loc de lapte integral, carne de curcan în loc de pate de ficat sau mezeluri, margarină tartinabilă de calitate în loc de unt, cartofi copţi, nu prăjiţi, carne de pui, nu de porc, peşte oceanic o dată sau de două ori pe săptămână, preparat la grătar sau cuptor, iar pentru prăjit şi salate, ulei presat la rece, de rapiţă sau de măsline;

# Dar nu zahăr, prăjeli, margarină, produse de cofetărie, patiserie şi tip fast-food, alcool sau exces de cafea.

Iaurt de casă

Se pune la fiert un litru de lapte integral, se aşteaptă până dă în clocot, după care se îndepărtează de pe foc şi se lasă la răcit până ajunge să fie doar călduţ (dacă e prea cald, se poate brânzi). Se transferă laptele într-un bol, se adaugă vreo patru linguri de iaurt, cumpărat sau făcut în casă, şi se omogenizează, după care se toarnă în recipiente cărora să li se poată atașa câte un capac de carton cu găuri. Astfel porţionat, conţinutul se ţine la căldură (eventual în cuptorul încălzit) vreo 7-8 ore. Dacă are prea mult zer, poate fi strecurat printr-o sită deasă, în care s-a pus un şeveţel gros de hârtie. Rezistă la frigider câteva zile.

Gustul şi consistenţa iaurtului preparat în casă depind de mai mulţi factori: laptele folosit, metoda de încălzire, ingredientul de început, temperatura şi stabilitatea ei pe parcursul fermentării, durata ei.

Ştiai că sistemul imunitar depinde în proporţie de peste 70% de activitatea tractului digestiv? Flora intestinală are o mare influenţă nu doar asupra procesului de digestie şi de asimilare a nutrienţilor, ci şi a forţei de apărare a organismului. Aşadar, merită toate eforturile s-o păstrezi într-o stare optimă.

Citește și:

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr4/02.02.2017
Autor:  Olga Sveduneac
Sursa foto: 123RF

Comments

comments

Lasă un răspuns