Esti aici
Femeia.ro > Sanatate > Dieta si fitness > Dieta vegetariana. Pro si contra

Dieta vegetariana. Pro si contra

Din ce în ce mai des, colege, prietene, cunoştinţe trec, pe tăcute sau cu aer de misionar, la dieta vegetariană. Tot mai multă lume renunţă la consumul de produse de origine animală.

Cu alte cuvinte, omenirea devine vegetariană. Sau cel puţin cei din preajma mea. „Îţi dai seama câte toxine bagi în tine mâncând cărnurile alea?“, mi se spune cu milă. „Cum să te hrăneşti doar cu frunze şi sâmburi? Doar nu eşti nici găină, nici – Doamne, iartă-mă! – vacă“, spun eu mirată. Iată-mă aşadar, carnivoră declarată, interesându-mă de avantajele dietei vegetariene (dacă or avea dreptate că e mai sănătoasă?!), dar şi de dezavantaje (doar trebuie să-mi apăr plăcerea de a mânca un şniţel crocant de viţel).

Câteva lămuriri

Mai întâi, să aflăm ce mănâncă vegetarienii. Mai degrabă din motive legate de sănătate sau uneori de climă, unii oameni renunţă la consumul de preparate din carne. Alții continuă însă să mănânce peşte/lactate/ouă sau combinaţii ale acestora, dieta lor fiind însă bazată pe produse vegetale. Nu vorbim aici de persoanele care nu numai că mănâncă doar vegetale, ci și evită pe cât posibil prepararea termică a acestora. Pentru că, spun ei, hrana îşi păstrează toate calităţile, iar corpul intră în armonie perfectă cu natura. Până la urmă, cel mai bun lucru ar fi să punem în balanţă argumentele pro şi contra, ca să ne dăm seama cum stăm şi, mai ales, ce mâncăm.

Argumente pro

  • Nutriţioniştii acceptă avantajele regimului exclusiv vegetal, dar atrag atenţia asupra riscurilor ce pot interveni din pricina carenţelor provocate de lipsa proteinei animale. Adepţii acestui stil de viaţă susţin însă că orice vitamină, mineral, proteină, grăsime etc. există şi în plante. Problema este încă în discuţie.
  • O dietă vegetariană echilibrată şi mai ales variată aduce, spun studii medicale serioase, beneficii cel puţin la nivel cardiovascular, dar şi risc mai scăzut de cancer colorectal.
  • Grăsimile sunt absolut necesare bunei funcţionări a organismului, iar cele vegetale sunt clar mai bune decât cele animale dacă, evident, sunt procesate cât mai puţin (nerafinate, presate la rece).
  • Vegetalele conţin şi ele proteine, însă în cantităţi şi varietate inferioare celor animale. Aşadar, dieta unui vegetarian poate fi echilibrată şi din punctul de vedere al proteinelor, însă acest lucru presupune diversitate alimentară şi o mulţime de cunoştinţe în domeniul nutriţiei.
  • Organismul sintetizează mai puţine toxine şi aditivi.
  • Supune corpul unui efort mai mic în timpul digestiei.
  • Detoxifică organismul.
  • Conţinutul mai ridicat de fibre scade riscul apariţiei unor afecţiuni precum hipercolesterolemia și hipertensiunea arterială.
  • Aport crescut de antioxidanţi din fructe şi legume.

Argumente contra

  • Adepţii acestei diete pot dezvolta carenţe de vitamine din grupul B, de vitamina D sau A ori de proteine de calitate superioară, în special dacă alimentația este săracă în opţiuni. Este adevărat că, dacă mănânci mai multă mazăre, linte, ciuperci, nuci, seminţe în general, se diminuează riscul acestor carenţe, dar nu este eliminat, întrucât proteinele vegetale, oricum le-ai combina, sunt de o calitate inferioară cărnii.
  • Această dietă este o problemă pentru diabetici, la care consumul de fructe, cereale şi anumite legume este limitat.
  • În alimentaţia exclusiv vegetariană, aportul de omega 3 și vitamina D este sărac.
  • Este adevărat că fierul se găseşte în multe vegetale, dar în cantităţi mici şi în formă greu absorbabilă.
  • Dieta vegetariană duce lipsă de B12, o vitamină esenţială bunului mers al creierului uman.
  • Proteinele animale sunt surse de aminoacizi esenţiali (pe care corpul uman nu-i poate sintetiza şi care susţin funcţii de bază în organism, precum apărarea imunitară), iar proteinele vegetale nu sunt.

Tragem linie şi adunăm

Dacă punem în balanţă avantajele şi dezavantajele, ajungem la concluzia celor mai mulţi nutriţionişti: dieta nu trebuie să fie nici vegetariană, dar nici execesiv carnivoră. Trebuie să fie echilibrată, iar asta înseamnă post (vegetarian) două zile de pe săptămână, peşte cel puțin de două ori pe săptămână, iar în restul zilelor carne şi lactate în proporţie de 30%, legume, fructe, cereale integrale – 70%.

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.24/19.06.2014.

Auto: Irina Tudor Dumitrescu

Sursa foto: Fotolia


Lasă un răspuns

Sus