Acesta este unul din crezurile pe care doctorul Cristian Guja, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice, conferenţiar Universitar la Disciplina de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice din cadrul UMF „Carol Davila” și vicepreședintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice (SRDNBM) și le-a însușit de la mentorul său, prof. dr. Ionescu-Tîrgovişte. Despre importanța prevenției în diabetul zaharat, despre educația pacientului și eforturile pe care le face SRDNBM pentru creșterea calității vieții bolnavului cu diabet, puteți citi în interviul acordat de dr. Cristian Guja.
Domnule conf. dr. Cristian Guja pentru început spuneți-ne de la ce a plecat această pasiune a dumneavoastră pentru sănătatea oamenilor, implicarea și profesionalismul de care ați dat dovadă?
Dr. Cristian Guja – Din copilărie am fost mai atras de ştiinţele umaniste. Deşi am urmat Liceul de Matematică Fizică Nr. 1 din Bucureşti (actualul Tudor Vianu) am excelat la Chimie şi Biologie. A fost doar un pas până la hotărârea de a urma medicina. Pasiunea pentru sănătatea oamenilor am moştenit-o probabil de la bunica. Învăţătoare în timpul războiului într-un sat din Dobrogea, a ţinut şi locul medicului pentru acei oameni. Şi-ar fi dorit să fie medic, dar condiţiile economice ale vremurilor nu i-au permis acest lucru.
De ce ați ales medicina și mai ales această specializare grea?
Dr. Cristian Guja – Araeteus din Capadoccia definea diabetul ca fiind „o boală misterioasă” şi misterele au fascinat întotdeauna. Copil fiind, o însoţeam pe bunica la băi, la Govora. Soţul gazdei la care stăteam era bolnav de diabet şi nu reuşeam să înţeleg în ce constă această boală. Părea într-adevăr ceva misterios. În facultate l-am cunoscut pe prof. dr. Ionescu-Tîrgovişte, maestrul și mentorul meu, iar domnia sa m-a atras şi mi-a călăuzit paşii în această complicată, dar foarte frumoasă specialitate.
Sunteți vicepreședintele SRDNBM. Spuneți-ne care sunt cele mai mari provocări din această postură?
Dr. Cristian Guja – Eu sunt vicepreşedintele Societăţii pe probleme ştiinţifice şi de publicaţii. În această poziţie mă ocup direct de publicarea Jurnalului Român de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice. L-am preluat de la Prof. Maria Moţa (fostul preşedinte al SRDNBM) şi am încercat să îl duc mai departe. Probabil lipsa timpului este principala provocare, mai ales în vremurile actuale în care birocraţia excesivă din sistemul sanitar ne foloseşte mult prea mult din resursele de timp pe care ar trebui să le alocăm bolnavilor.
După efectuarea studului PREDATORR, un studiu de mare amploare, epidemiologic, național, transversal privind prevalența bolilor metabolico-nutriționale, dar și a bolii cronice de rinichi, ce urmează?
La iniţiativa prof. dr. Cristian Serafinceanu, actualul preşedinte al SRDNBM, suntem în perioada de organizarea a unui alt studiu naţional de mare anvergură – MENTOR. Acesta are scopul de a oferi o imagine cât mai fidelă a gradului de control glicemic, al modalităţilor de tratament şi al complicaţiilor cronice la pacienţii cu diabet zaharat tip 2.
Sub ce formă gândiți dumneavoastră primii pași în prevenția diabetului? Iar aici mă refer la depistarea cât mai timpurie a bolii, dar și la măsurile pe care este necesar să le luați pentru ameliorarea stării de sănătate a pacienților existenți?
Dr. Cristian Guja – Prevenţia diabetului ar trebui să înceapă din copilărie, mai întâi în familie şi apoi la şcoală. Stilul de viaţă sănătos (dietă echilibrată, bogată în fructe, legume şi cereale integrale, exerciţiu fizic regulat) se deprinde cel mai bine la această categorie de vârstă.
Sunteți unul dintre diabetologi români de valoare. Spuneți-ne cum se poate face educația populației în diabet?
Pornind de la ce am spus mai înainte, rolul educaţiei pentru sănătate în şcoală ar fi foarte important. Pentru populaţia generală adultă, campanii de informare susţinute de organizaţiile profesionale medicale (inclusiv SRDNBM), campanii susţinute de organizaţii neguvernamentale interesate de acest domeniu. Evident fără susţinerea media, nu se poate reuşi.
Cum reacționează pacienții atunci când află diagnosticul? Știu să trăiască cu acestă boală?
Dr. Cristian Guja – Fiecare pacient este unic. La fel şi modul său de a reacţiona la această veste. Evident şocul este mai mare în cazul unui diagnostic de diabet zaharat tip 1 (insulinodependent), dar nu trebuie neglijat nici impactul unui diagnostic al diabetului zaharat tip 2. Perspectiva unei boli cronice, nevindecabile, ce antrenează „constrângeri” în ceea ce priveşte stilul de viaţă, poate reprezenta o traumă psihică. Suportul psihologic la debut şi pe parcursul evoluţiei bolii este esenţial. De asemenea, extrem de importantă este și educaţia terapeutică. Dacă o acceptă, mulţi pacienţi învaţă să trăiască cu această boală. Este greu. Autoîngrijirea corespunzătoare în cazul unui pacient cu tip 1 de diabet reprezintă echivalentul unei norme întregi de lucru. Zilnic. Fără concediu. Toată viaţa. Şi aceasta peste toate celelalte activităţi uzuale (serviciu, şcoală, familie, copii etc.).
Cum poate fi îmbunătățită calitatea vieţii persoanelor cu diabet zaharat?
Dr. Cristian Guja – În primul rând prin educaţie. Aceasta este condiţia esenţială pentru obţinerea unui bun control metabolic. Iar aceasta reprezintă garanţia unei calităţi mai bune a vieţii. Apoi suportul psihologic de care aminteam. Nu în ultimul rând, accesul la medicaţii moderne, mai eficiente şi mai sigure, cu mai puţine efecte adverse.
Dar a celor diagnosticați cu alte boli de nutriţie şi metabolism?
Dr. Cristian Guja – Deşi sună ca un leitmotiv, pentru bolile metabolice frecvente în populaţia generală (obezitate, hiperuricemie, dislipidemii), educaţia terapeutică este din nou cea mai importantă. Pentru bolile genetice rare caracterizate prind defecte metabolice, diagnosticul precoce şi includerea la timp în programe naţionale de tratament.
Există, la ora actuală, o colaboarare benefică între medicii de familie, diabetologi, endocrinologi, nefrologi în ceea ce constă educarea pacientului cu diabet?
Dr. Cristian Guja – Avem o colaborare foarte bună cu nefrologii şi cardiologii. Împreună avem grijă de complicaţiile cronice cele mai frecvente şi severe ale acestor pacienţi și anume cele cardiovasculare şi renale. Totodată colaborăm bine și cu medicii de familie. Concret, fără ajutorul lor am fi copleşiţi de numărul în continuă creştere al bolnavilor.
În ce zonă a lumii este cea mai mare prevalență a diabetului și unde se situează România, comparativ cu alte țări?
Dr. Cristian Guja – Cea mai mare prevalenţă a diabetului zaharat tip 2 se înregistrează la populaţia din unele insule din Oceania (de exemplu în Nauru) şi la unele triburi de indieni nativi americani din SUA şi Canada. La aceştia diabetul apare la peste 50% dintre adulţi. Prin comparaţie, conform studiului PREDATORR prevalenţa la adulţi în România este de 11.6%. Media Europeană conform ultimului atlas IDF este de 8.5%, cu frecvenţa maximă în Turcia (14.8%) şi multe ţări din Balcani. În Europa suntem probabil între primele 5 ţări ca frecvenţă. Pentru diabetul zaharat tip 1, frecvenţa maximă apare în ţările Scandinave. De exemplu în Finlanda apar în fiecare an peste 60 de cazuri noi la fiecare 100.000 copii. În România, ultimele date ale ONROCAD indică o incidenţă de aproximativ 11 cazuri noi la fiecare 100.000 de copii în fiecare an. Deci de 6 ori mai puţin.
Care sunt factorii de risc care duc la apariția diabetului zaharat, dar și în ce constă un stil de viață sănătos?
Dincolo de factorul ereditar, important pentru ambele forme de diabet, în diabetul zaharat tip 1 sunt incriminate lipsa alăptării la sân şi, în consecinţă folosirea laptelui de vacă, dar și introducerea precoce (înainte de 6 luni) a cerealelor în alimentaţia sugarilor, cât şi unele infecţii virale. Din nefericire, lucrurile nu sunt foarte clare. În schimb, pentru diabetul zaharat tip 2, principalul factor de risc este obezitatea şi cauzele acesteia: sedentarismul şi alimentaţia hipercalorică.
Care sunt cele mai noi informații despre tratamentul diabetului? Au pacienții români acces la medicamente de ultimă generație în tratamentul diabetului zaharat?
Dr. Cristian Guja – Se fac multe progrese. Pentru diabetul zaharat de tip 1 sunt avansate proiectele de tip „pancreas artificial”, adică pompe de insulină care să funcţioneze în regim aproape automat în funcţie de valorile glicemice citite de un senzor de monitorizare glicemică continuă, totul controlat de un „creier electronic”. Finalizarea şi intrarea în practica curentă o sperăm pentru următorii 10 ani. Deocamdată apar noi generaţii de analogi de insulină, insuline inhalatorii. Există și speranţe în viitor pentru insulină cu administrare orală, numite și insuline „inteligente”. De asemenea sunt și speranţe legate de folosirea celulelor stem. La unii din noii analogi de insulină au acces şi pacienţii din România. Pentru diabetul zaharat tip 2 există o adevărată avalanşă de preparate din diferite clase medicamentoase, pacienţii din țara noastră au acces doar la o parte dintre acestea. Din fericire, avem disponibil cel puţin un reprezentant pentru fiecare din aceste clase medicamentoase.
Cum poate să fie controlată această boală?
Dr. Cristian Guja – Prof. dr. Ionescu-Tîrgovişte m-a învăţat că efortul fizic este medalia de aur. Dieta este medalia de argint. Medicaţia este medalia de bronz. Cât de multă dreptate a avut!
Aș vrea să ne spuneți despre programul de screening MENTOR. Care considerați că vor fi beneficiile lui pe termen lung?
Dr. Cristian Guja – Va oferi un tablou relevant asupra gradului de control metabolic al pacienţilor cu diabet zaharat tip 2 din România, a modalităţilor de tratament cel mai frecvent folosite şi a impactului acestora asupra apariţiei şi progresiei complicaţiilor cronice ale bolii. Beneficiile directe vor fi legate de identificarea punctelor vulnerabile, a modalităţilor cele mai eficiente de tratament şi prevenire a complicaţiilor ceea ce va permite gestionarea mai eficientă a resurselor în viitor.
Ce planuri are SRDNBM pentru 2016, care sunt proiectele la care lucrați și ce obiective vă propuneți să atingeți?
Dr. Cristian Guja – Studiul MENTOR este cel mai important. Apoi continuarea colaborărilor cu celelalte societăţi medicale din România pentru creşterea calităţii îngrijirii pacienţilor diabetici. De asemenea vom continua să consolidăm și colaborările internaţionale pe care le avem deja.
Articol exclusiv online
Text: Anca Ardeleanu