
Amețeala… Nu cred să fie persoană care măcar la un moment dat în viață să nu fi simțit amețeală. Dacă uneori aceasta este pasageră, fără cauze grave, alteori, starea de amețeală se prelungește o perioadă mai lungă și este foarte deranjantă.

Ca să aflăm mai multe informații despre cauzele, simptomele amețelii și când trebuie să mergem la medic, am stat de vorbă cu domnul doctor Mihai Radu Ionescu, medic specialist neurolog Neuroaxis.
„Ca preambul, voi spune că amețeala este un termen de fapt extrem de amplu care poate însemna pentru mulți oameni lucruri foarte diferite: de la senzație de mișcare, rotație, cădere, întunecarea privirii și stare de leșin, dificultate sau probleme de mers, senzație de cap gol sau cap plin, senzație de presiune în cap, dificultate de concentrare și mulți-mulți alti termeni sunt descriși de pacient sub termenul inițial de „amețesc”. Astfel, amețeala, de fapt, poate însemna o evaluare diagnostică mult mai vastă decât ar părea inițial.”
Există o scală de gradare a amețelilor? Când putem trece cu vederea o stare de amețeală?
Există scale de gradare a severității amețelii, dar nu sunt folosite în practica clinică curentă, majoritatea lor sunt folosite în scop epidemiologic și de cercetare.
Totuși, o întrebare tot timpul relevantă este: ne putem continua activitatea în ciuda amețelii? Sau am pierdut ori a trebuit să ne schimbăm locul de muncă? Ne putem continua activitățile sociale sau am fost, practic, obligați să stăm permanent în casă din această cauză?
În mod contraintuitiv, severitatea unei senzații de amețeală nu corespunde cu gravitatea bolii care a determinat-o. De multe ori o amețeală extrem de severă, care poate face mersul dificil spre imposibil, poate fi secundar unor afecțiuni cotidiene ale urechii interne, nepericuloase, iar o amețeală ușoară poate fi de fapt un accident vascular cerebral.
Lucruri care pot orienta clinicianul, în schimb, sunt: cum a apărut? (brusc sau ușor ușor?) Vine în “atacuri” amețeala sau este permanentă? Depinde de poziția în care sunt? E prezentă și în șezut, culcat, mers sau doar într-una dintre acestea?
Cu ce alte simptome se poate asocia amețeala?
Dacă severitatea amețelii nu ne poate orienta în privința gravității problemei, în schimb celelalte simptome asociate pot fi determinante în a ne orienta asupra cauzei amețelii. Voi începe aici cu lucrurile care pot fi cu adevărat importante, voi încerca să enumăr măcar câteva din semnele de “alarmă”:
- scăderea forței musculare într-unul dintre membre (își mișcă bine ambele mâini și picoare? Le poate folosi normal?);
- vedere dublă sau poziție anormală a ochilor (precum un strabism apărut brusc);
- lipsa de senzație într-unul dintre membre (simte normal pe ambele mâini și picioare?);
- asimetria unei părți a fetei (este colțul gurii coborât?);
- lipsa coordonării mâinilor sau picioarelor (pare că nu îl mai “ascultă” cum trebuie un membru? Pare că nu mai știe să meargă?);
- tulburare de vorbire (vorbește stâlcit, precum omul care a băut? Sau parcă brusc nu mai știe cum se vorbește corect?).
Acestea fiind de fapt semne de accident vascular cerebral, aici voi mai adauga și alte simptome importante: durere în piept sau dificultate în respirație? Pierdere de sânge pe undeva?
Semnele care orientează mai degrabă spre o problemă la nivelul urechii sunt: scăderea auzului, “zgomot în urechi” (precum un țiuit înalt sau un zgomot continuu precum al unui motor), durere sau scurgere la nivelul uneia dintre urechi.
Citește și: De ce amețești?
Când trebuie să ne îngrijoram și să mergem la medic? La ce specialitate medicală trebuie să mergem?
Tipic, dacă este o amețeală pentru care am fost deja consultat și a rămas neschimbată de mult timp este improbabil să fie ceva periculos. Amețeala apărută brusc ar trebui să ne aducă la un consult medical. Specialitățile tipice care investighează amețeala sunt neurologia și otorinolaringologia, dar investigațiile ulterioare pot să ne ducă la o multitudine de specialiști: cardiologi, hematologi, medici infecționiști, neurochirurgi, diabetologi, psihiatri etc., în funcție de cauza amețelii.
Care pot fi cauzele amețelilor?
După cum am menționat anterior, din cauza acestui termen care poate fi de fapt extrem de amplu și cauzele amețelii pot fi foarte numeroase, voi lista câteva dintre ele:
- afecțiuni ale urechii medii și interne (otite, mastoidite, neuronite vestibulare și labirintite, vertij paroxistic pozițional benign, boala Meniere etc.);
- patologie neurologică (accidente vasculare cerebrale, tumori cerebrale, malformații vasculare care au sângerat, afecțiuni ale nervilor periferici sau ale măduvei spinării, disecții arteriale cervicale etc.);
- patologie “generală” și de altă natură: anemie și sindroame hemoragice, infarct miocardic și insuficiență cardiacă severă, boli pulmonare cu insuficiență respiratorie, boli febrile și infecții acute în aproape orice localizare (gripă, pneumonie, infecții gastrointestinale), insuficiență renală severă, afectare hepatică severă, afecțiuni psihiatrice: sindroame anxioase și depresive etc.
Deși această listă poate părea dezarmantă, consultul medical de multe ori poate limita această listă la doar o mână de afecțiuni probabile.
Putem avea amețeli și din cauza unor medicamente/tratamente efectuate?
Există mai multe medicamente care pot cauza amețeală. Spre exemplu, unele antibiotice, precum așa-numitele aminoglicozide (gentamicina, amikacina, streptomicina), care dau specific afectare de ureche internă și, astfel, câteodată afectare severă a auzului sau echilibrului.
Medicația antihipertensivă, în special supradozată sau aparținând unor categorii particulare, poate determina hipotensiune ortostatică, adică amețeală la ridicarea în picioare, câteodată însoțită de “întunecarea privirii” sau slăbiciune, stare de leșin.
Medicația cu viză psihiatrică: unele medicamente psihiatrice, în special unele medicamente antidepresive pot da mai ales la inițiere sau la creșterea dozelor stare de amețeală, care tipic dispare după o perioadă.
Există un anotimp „favorabil” amețelilor? Adică se înregistrează mai multe cazuri de amețeli iarna sau vara, de exemplu?
Studiile epidemiologice arată că poate exista o anumită sezonalitate a amețelii, dar, din propria experiență, aș spune că este un lucru cu totul insesizabil, deoarece amețeala este de fapt între primele trei cele mai frecvente motive de a consulta un neurolog. Astfel, deși anumite cauze, precum hipotensiunea, pot fi mai frecvente pe timpul anotimpurilor călduroase și tipic infecțiile virale mai frecvente în anotimpurile reci, amețeala este totuși permanent prezentă ca motiv de a merge la camerele de gardă și la cabinetele medicale de peste tot în lume.
Câteva măsuri simple în caz de amețeli ușoare… Ce putem face acasă?
Cauza este un lucru determinant în a putea recomanda ceva mai specific. Totuși, putem încerca să ne hidratăm (apa plată este grozavă în acest scop), să încercam să ne odihnim un pic, să evitam ridicările bruște de pe scaun sau din șezut, să evităm mișcările bruște ale capului.
Dacă toate analizele sunt bune, inclusiv tomografia craniană, și totuși persoana în cauza se plânge de amețeli puternice, care ar fi soluția?
Soluția este să consultăm un specialist în vederea căutării mai profunde a cauzei. Voi fi primul să spun că nu întotdeauna se poate ajunge la un răspuns precis de ce amețește o persoană. În special la persoanele vârstnice, câteodată pot fi afectări multiple de grad mic în mai multe sisteme ale corpului (ureche internă, nervii periferici de la picioare, articulații și mușchi, vederea etc.) care, cumulate, pot să determine o senzație vagă permanentă de amețeală. De multe ori scopul în cazul acesta este de a elimina cauzele “periculoase” de amețeală și să tratăm disconfortul produs de aceasta.
Citește și: Medicina viitorului
Cât de frecvente sunt amețelile la copii? Care sunt cauzele amețelii la copil?
Amețeala la copil este de fapt un lucru foarte rar. Copii rar descriu amețeală într-un mod tipic. Dar, dacă suspectăm acest lucru, primul loc unde trebuie să mergem este la un consult al unui specialist otorinolaringolog sau medic pediatru, deoarece de multe ori cauza poate fi o otită: acestea sunt mult mai frecvente la vârste fragede și pot lăsa sechele severe (surzenie), dacă le lăsăm netratate.
Amețelile sunt mai frecvente la vârsta a treia sau nu există o corelație între ele și vârstă?
Amețeala este tipic o plângere mai frecventă odată cu avansarea în vârstă și este o plângere mai des întâlnită la femei. Vârsta de debut a amețelii și simptomele care o însoțesc de multe ori ne pot orienta și asupra cauzelor mai probabile.
Orice alte detalii considerate importante.
Doar voi reaminti că o amețeală brusc apărută însoțită de vreunul dintre “semnele de alarmă” ar trebui să ne ducă la o cameră de gardă cât de urgent posibil, în special dacă e vorba de pacienți mai vârstnici sau cu factori de risc vascular.
Citește și:
Interviu realizat de: Cătălina Oprea
Foto: 123rf.com, PR