Credința că un tratament medicamentos funcționează chiar dacă e fals demonstrează că placebo este o incredibilă terapie a minții.
Efectul placebo este dovada că ceea ce credem provoacă schimbări reale în propriul corp. Doar astfel se explică cum injecții sau pilule false atenuează simțitor multe afecțiuni. Studiile arată că fenomenul placebo ne afectează deși credem sau nu în puterea lui.
Din viață
Povestea efectului placebo nu e de dată recentă, el fiind cunoscut de sute de ani în branșa medicală. Ideea e relativ simplă: când un pacient cu o problemă de sănătate se așteaptă la o ameliorare a stării sale, cel mai adesea chiar se întâmplă. Există în istoria medicinei numeroase cazuri prin care se poate confirma puterea aproape miraculoasă pe care o are mintea asupra recuperării fizice.
Un astfel de caz din anii ’50 a rămas o referință în domeniu: un pacient diagnosticat cu cancer limfatic avea gâtul, pieptul și abdomenul invadate de tumori cât portocala, iar medicii epuizaseră terapiile disponibile și nu-i dădeau mai mult de două, trei săptămâni de trăit. Cu toate acestea, bolnavul în stadiu terminal auzise de un medicament oncologic de nouă generație și era convins că acesta îl poate vindeca. Clinica unde era internat derula un studiu experimental pe acest medicament nou, iar el a dorit să participe.
Inițial, i-a fost refuzată cererea, fiind nevoie de un prognostic de supraviețuire de peste trei luni, iar el nu se încadra în acesta. Într-un final, a fost acceptat și, potrivit doctorilor, după o singură priză de medicament, tumorile s-au topit ca bulgării de zăpadă pe o plită fierbinte. În câteva zile era în picioare, mai în formă ca oricând, ca două săptămâni mai târziu să se externeze și să piloteze avionul personal. Să nu uităm că tipul nu putea să respire fără a fi conectat la oxigen cu nici o lună în urmă! Între timp, tumorile au revenit, dar, din pricina controversei publice pe care o provocase medicamentul, medicii i-au administrat un placebo (apă distilată), iar efectul a fost similar – tumorile s-au topit.
Întors la clinică, pacientul era însă influențat de publicitatea negativă a medicamentului, ajungând să nu mai aibă încredere nici în tratament, nici în placebo. Din păcate, nu a supraviețuit. Ceea ce se schimbase în tot acest scenariu era încrederea. Morala este: gândul are o putere de vindecare uimitoare, depășind efectul real al medicamentelor. Este, în fond, esența efectului placebo.
Ia durerea cu mâna
În anii ’90, un grup de oameni de știință a realizat o cercetare pe câțiva studenți, informându-i că vor fi parte dintr-un studiu prin care e testat un nou analgezic (medicament care calmează sau înlătură temporar durerea). Respectiva pilulă mirosea a medicament, dar conținea doar apă, iod și uleiuri volatile, deci nicio substanță de alinat durerea. Era un analgezic fals, un placebo.
Rezultatele: studenții au simțit o atenuare a durerii. Explicația: studenții se așteptau ca medicamentul să aibă efecte asupra durerii și, astfel, au simțit că aceasta se diminuează. Concluzia: efectul placebo este cât se poate de real, ajută la îmbunătățirea stării de sănătate și poate fi resimțit de oricine, chiar dacă știe sau nu ce înseamnă placebo.
Nivelul de așteptare
E incredibil cum un tratament lipsit de substanțe active (cel mai frecvent, zahărul, apa distilată sau soluția salină) poate să îmbunătățească starea de sănătate a cuiva doar pentru că acesta crede cu tărie că-i este de ajutor. Astfel, așteptarea, speranța, gândul că va da roade joacă un rol important în efectul placebo: cu cât mai mult crezi că tratamentul va reuși, cu atât mai sigure sunt șansele să ai parte de un răspuns benefic.
Studiul fenomenului datează din 1955, când anestezistul american Henry K. Beecher (1904-1976) a făcut publice statistici valabile până azi: în medie, 32% din pacienți răspund la placebo. Potrivit lui Ted Kaptchuk, profesor la Harvard și coordonator al multor studii inedite în domeniu, placebo are efecte măsurabile, fiindcă stimulează răspunsuri fiziologice reale: accelerează pulsul, crește presiunea sangvină, relaxează mușchii, îmbunătățește viteza de reacție și sporește activitatea chimică din creier, în cazuri de durere, depresie, anxietate, oboseală și chiar unele simptome ale bolii Parkinson.
Există mai multe tipuri de placebo, de la terapii medicale clasice (pilule, intervenții chirurgicale, injecții) la cele neconvenționale (medicină alternativă). Se pare că suntem predispuși genetic să fim mai sugestionabili.
Jumătatea goală
Credințele noastre ne pot îmbolnăvi la fel de bine cum ne fac sănătoși, este de părere epidemiologul și antropologul Robert A. Hahn. El a realizat un studiu pe tema efectelor pesimismului, demonstrând următoarele: cu cât pacienții sunt mai lipsiți de speranță, cu atât au un risc mai mare de recurență a bolii și chiar de deces. Desigur că atenuarea simptomelor ca urmare a sugestibilității induse de placebo nu este de neglijat, dar trebuie să iei în considerare că există pentru fiecare afecțiune un tratament care dă rezultate mai bune ca terapiile placebo. Alegându-le doar pe cele din urmă, s-ar putea să ratezi șansa de a beneficia la timp de medicamentul potrivit pentru boala ta.
Răspunsul placebo este folosit întotdeauna pentru a testa clinic formulele noi de medicamente. Procedura este costisitoare și durează ani buni. În cadrul testelor, jumătate din pacienţi primesc noul remediu, restul, un placebo (fără ingrediente active), fără să ştie ce anume primesc. Dacă medicamentul funcționează mai bine ca placebo, are șanse să fie validat.
Un placebo invers
Cei care experimentează placebo pot totodată să se confrunte cu efectele negative, suferind simptome de tipul reacțiilor adverse la medicamente: greață, diaree, constipație etc. Este vorba de placebo negativ, numit efectul nocebo (numele vine din latinescul nocere, „a face rău“, opusul lui placere), fenomen studiat cu atenție abia din anii ’90. Ce înseamnă? La fel ca placebo, el depinde de percepțiile și așteptările tale, în sensul că, dacă tu crezi că o substanță dintr-un medicament îți face rău, vei simți acest efect chiar în lipsa unui ingredient activ.
Citește și:
3 plante pentru probleme de sezon
Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.04/28.01.2016
Autor: Lidia Năstase
Sursa foto: pixabay.com