Esti aici
Femeia.ro > Sanatate > Fețele colesterolului

Fețele colesterolului

Aproape 50% din români se confruntă cu un nivel crescut al colesterolului, ceea ce reprezintă un adevărat pericol pentru sănătatea populației. Cum reducem grăsimile din sânge și care sunt riscurile la care ne expunem când analizele au valori îngrijorătoare? 

În ciuda proastei reputații pe care o are (cauzează în fiecare an aproape 3 milioane de decese), colesterolul deține funcții cruciale pentru organism. Ajută la formarea țesuturilor și a hormonilor, protejează nervii și participă la digestie. De fapt, contribuie la formarea structurii fiecărei celule din corp. Protejează pielea de efectul nociv al razelor UV, fiind un ingredient prețios al celor mai multe creme hidratante de pe piața cosmeticelor sau a altor produse de îngrijire a pielii, și, de asemenea, este esențial în producerea vitaminei D.

Două tipuri de colesterol

Primul tip, asimilat din dietă, provine din alimentele de origine animală (ouă, lactate, carne, fructe de mare), pentru că animalele produc în mod natural colesterol, o substanță asemănătoare grăsimii. Colesterolul din sânge este, la rândul său, de mai multe feluri: colesterol bun (HDL), care înlătură colesterolul de pe artere și-l duce înapoi în ficat, de unde poate fi eliminat din organism, și colesterol rău (LDL), care are exact efectul opus.  Când nivelul LDL este prea mare, se formează cheaguri de sânge și depuneri de grăsime pe artere, care se îngustează și, drept urmare, ne pun viața în pericol. Cheagurile de sânge respective se pot desprinde din locul în care s-au format și, intrând în circuitul sangvin, pot cauza un infarct și/sau un atac cerebral.   

Dieta nu influențează atât de mult nivelul colesterolului din sânge

Multă lume e de părere că o dietă bogată în grăsimi crește îngrijorător de mult nivelul colesterolului, însă studiile scot la iveală faptul că alimentația nu influențează decât în proporție de 25% nivelul colesterolului din sânge. Restul de 75% este influențat de factori genetici, sedentarism, fumat, consum crescut de alcool și stres. Dar asta nu înseamnă putem mânca orice și oricât fără ne facem griji pentru sănătatea noastră. Mai ales că, indiferent de motiv, o creștere de 1% a colesterolului înseamnă, de fapt, o creștere cu 2% a riscului de a dezvolta o afecțiune cardiacă, cauza numărul unu a decesului atât în rândul femeilor, cât și al bărbaților.

Ce măsuri luăm

Nutriționiștii recomandă, la unison cu cardiologii, o dietă care să conțină numai 300 mg de colesterol pe zi. Ca să ai o idee mai clară, un singur gălbenuș conține 185 mg de colesterol, 85 g de creveți înseamnă 130 mg de colesterol, 50 g de carne de vită conțin 60 mg de colesterol și o singură linguriță cu unt are 30 mg de colesterol.

Totuși, dacă scădem consumul de grăsimi saturate, precum cele din brânză, nu înseamnă neapărat că reducem riscul apariției problemelor cardiace. Și asta nu numai din cauza factorilor genetici, care pot fi decisivi în declanșarea unor tulburări la nivel cardiac – e foarte important și cu ce anume înlocuim acele grăsimi saturate. Oricum, puțină precauție și chiar prevenție nu strică. Astfel, specialiștii recomandă înlocuirea untului și a brânzei cu grăsimi mai bine asimilate de organism, precum uleiul de măsline și avocado, care reduc riscul apariției afecțiunilor cardiace.

De asemenea, fasolea neagră, peștele, ovăzul, alunele, migdalele, fructele, legumele verzi, cartoful-dulce, quinoa și chiar și ciocolata neagră constituie nutrienți care ne feresc de problemele vasculare. Pentru a reduce colesterolul rău și a-l crește pe cel bun, trebuie să faci mai mult decât să schimbi dieta. Sportul ajută, cu siguranță: cele 30 de minute zilnice de exerciții fizice sau mișcare recomandate de medici pot face minuni și în această privință. 

Necesitatea analizelor

Având în vedere că nivelul ridicat de colesterol nu prezintă simptome, este necesară, în cazul adulților, efectuarea anuală a unui set de analize de rutină (din care să nu lipsească colesterolul LDL, HDL, colesterolul total și trigliceridele – alte grăsimi din organism care, împreună cu LDL și HDL, formează colesterolul total). E adevărat că există situații când îți poți da seama că ai un nivel ridicat al colesterolului fără analize.

Când apar mici margini albe în jurul corneei, cel mai probabil ai un exces de colesterol în organism. Aceeași concluzie se poate trage când apar mici punguțe de grăsime pe pleoape. În aceste cazuri, cu atât mai mult trebuie efectuate analizele amintite, pentru a stabili starea actuală a sănătății tale și eventualele măsuri de luat pentru îmbunătățirea sănătății. 

Cum interpretăm rezultatele analizelor

Valorile colesterolului rău (LDL):

Sub 130 mg/dl – valoare normală

Sub 100 – risc destul de mare de a dezvolta o afecțiune cardiacă

Sub 70 – risc foarte mare de a dezvolta o boală de inimă

Valorile colesterolului bun (HDL):

60 mg/dl sau mai mare – te protejează împotriva unui atac de cord sau a unui AVC

Sub 40 mg/dl – riscant pentru bărbați

Sub 50 mg/dl – riscant pentru femei

Valorile colesterolului total:

Mai puțin de 200 mg /dl – rezultat optim

200-239 – risc destul de mare de a dezvolta o afecțiune cardiacă

Peste 240 – risc mare

Valorile trigliceridelor:

Sub 150 mg/dl – inima este protejată!

150-199 mg/dl – risc destul de mare de a dezvolta o boală de inimă

200-499 – risc mare

500 sau mai ridicat – risc foarte mare

O creștere de 1% a colesterolului înseamnă, de fapt, o creștere cu 2% a riscului de a dezvolta o afecțiune cardiacă, cauza numărul unu a decesului atât în rândul femeilor, cât și al bărbaților.

 

Citește și:

Articol preluat din ediția de septembrie 2017 a revistei Femeia.
Autor: Alexandra Rotărescu
Foto: Guliver/Thinkstock

Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus