Te îngrași când nu faci mişcare sau dacă mănânci mult ori preferi alimentele ce favorizează depunerile adipoase. Uneori însă, vinovaţi de acumularea kilogramelor sunt hormonii răspunzători de pofta de mâncare şi senzaţia de saţietate.
Mişcarea şi alimentaţia sănătoasă sunt într-adevăr factori importanţi în ţinerea sub control a masei corporale, dar nu-s întotdeauna suficienţi. Greutatea oscilantă, indiferent dacă te îngrași ori slăbești, indică faptul că în organism au avut loc serioase tulburări hormonale, care ameninţă nu doar silueta şi vestimentaţia, ci şi starea de sănătate, putând duce la instalarea multor afecţiuni.
Prieteni sau duşmani
Hormonii şi greutatea corporală sunt două verigi ale aceluiaşi lanţ, între ele existând o strânsă legătură, armonioasă sau nu, de unde satisfacţia ori nemulţumirea în ce priveşte silueta. Ritmul în care organismul consumă energia acumulată din hrana pe care o primeşte, arzând sau nu caloriile, proces în care un rol important îl au pofta de mâncare şi senzaţia de saţietate, este dirijat de nivelul anumitor hormoni.
Oricât de ciudat ar părea, nu doar hormonii au influenţă asupra greutăţii corporale, ci şi aceasta asupra lor. Astfel, acumularea kilogramelor până la gradul de obezitate, cauzată de îmbuibare sau lipsa activităţii fizice, influenţează fondul hormonal, echilibrul acestuia putând fi perturbat şi de o îngrăşare bruscă, şi de o scădere în greutate rapidă.
Hormoni cu influenţă asupra siluetei
Un rol important în echilibrul alimentar au leptina, aşa-zisul hormon al saţietăţii, şi grelina, căreia i se spune hormonul foamei, cu rol important în reglarea aportului şi consumului energetic, deci a greutăţii corporale.
Leptina
este un hormon secretat de ţesutul adipos. Orice variaţie a nivelului acesteia are efecte semnificative asupra siluetei. Acest hormon provoacă senzaţia de saţietate, în felul acesta semnalând că organismul are suficientă grăsime şi cantitatea de hrană trebuie limitată. Atunci când nivelul ei este scăzut, pofta de mâncare creşte.
Întrucât leptina este secretată doar într-un anumit interval din timpul somnului, mai exact când visezi, nivelul ei scade din cauza lipsei odihnei de noapte, ceea ce atrage o semnificativă creștere în greutate. Asta se întâmplă pentru că absenţa leptinei provoacă ingestia necontrolată de alimente şi, drept urmare, duce la obezitate.
Stresul, exerciţiile fizice intense după o lungă perioadă de sedentarism şi fluctuaţiile de greutate provoacă și ele scăderea cantității de leptină şi, drept consecință, dereglarea metabolismului, de unde acumularea rapidă a kilogramelor pierdute cu mari eforturi.
Grelina,
hormon produs în unele celule din stomac şi pancreas, prin controlul pe care îl are asupra poftei de mâncare, contribuie şi ea la reglarea greutăţii corporale. E secretată la 2-3 ore după micul dejun, după ce stomacul s-a golit de conţinut, iar odată ajunsă la creier, declanşează senzaţia de foame, inhibând-o pe cea de saţietate, de unde pofta de a lua o gustare. Ingerarea alimentelor comandă nivelului de grelină să scadă şi odată cu acesta, dispare pofta de mâncare.
Estrogen.
Şi el are efect asupra greutăţii corporale prin reglarea apetitului şi a consumului de energie. Luarea în greutate poate fi urmarea faptului că activitatea estrogenului este insuficientă, predominantă fiind influenţa progesteronului. Un indiciu nu este doar vizibila acumulare de grăsime, ci şi zonele în care aceasta se depune, pe abdomen sau pe coapse.
Cortizol.
Se eliberează în urma stresului, de unde denumirea de hormon al stresului, și are un rol important în mecanismul de apărare al organismului, iniţiind unele procese metabolice şi stopându-le pe altele. În felul acesta, cortizolul creşte pofta de mâncare pentru ca organismul să primească noi forţe şi energie ca să facă faţă situaţiei stresante ori încetinește metabolismul în acelaşi scop. Acesta este motivul pentru care unii dintre noi, în situaţii stresante, simt o nevoie acută de a mânca, nerezistând tentaţiei de a ronţăi mereu câte ceva.
Adrenalină.
Este produsă ca răspuns la emoţii puternice – accelerează metabolismul şi crește temperatura corpului și astfel grăsimile sunt arse, iar pofta de mâncare se diminuează. Pe de altă parte, cu cât greutatea corporală este mai scăzută, cu atât scade capacitatea organismului de a produce adrenalină.
Insulina.
Reglează nivelul zahărului din sânge, excesul fiind transferat în ţesuturi şi transformat în celule adipoase.
Hormoni tiroidieni.
Funcţia deficitară a tiroidei (producerea de hormoni în cantităţi insuficiente) poate fi asociată cu luarea în greutate întrucât este însoţită de creşterea poftei de mâncare.
Dacă ai luat cam mult în greutate sau, dimpotrivă, ai slăbit considerabil şi bănuieşti că ar fi din cauza unui dezechilibru hormonal, e indicat să consulţi un endocrinolog. Uneori, este suficient să faci schimbări în alimentație și în stilul de viaţă şi să iei măsuri pentru o bună gestionare a stresului, iar nivelul hormonal va reveni la starea de echilibru.
Nu doar alimentația și mişcarea sunt răspunzătoare de luarea în greutate, ci și lipsa odihnei duce la acumularea de kilograme. Privarea de somn are o influenţă directă asupra nivelului leptinei, hormon ce controlează senzaţia de saţietate, şi al grelinei, care ţine sub control pofta de mâncare.
Citește și:
Ce trebuie sa stie femeile despre hormonii masculini
Insulina, hormonul care te ingrasa
Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.37/17.09.2015
Autor: Olga Sveduneac
Sursa foto: pixabay.com