Să fii hipertensiv în aceste zile nu e ușor. Deși World Hypertension League a decis amânarea manifestărilor specifice dedicate Zilei Internaționale a Hipertensiunii pentru luna octombrie 2020, în România Societatea Română de Cardiologie recunoaște nevoia crescută de informare a populației asupra acestei afecțiuni denumite ”ucigașul tăcut”.
Hipertensiunea nu doare și poate din această cauză mulți dintre cei care au tensiunea crescută nu merg la medic, 8% dintre cei care au prescrise medicamente nu le iau pe toate sau folosesc alt dozaj, iar 73% cred că dacă se simt bine pot întrerupe tratamentul. Gesturi extrem de periculoase, mai ales în această perioadă în care pandemia încă face parte din viața noastră.
Hipertensiunea, ”ucigașul tăcut”
Când tensiunea crește trebuie să fie un semnal de alarmă pentru oricine. Bolile cardiovasculare reprezintă principala complicație a infecțiilor Covid-19, răspunzând de 70% dintre comorbiditățile prin care pacienții Covid-19 decedează. Și dintre factorii de risc cardiovasculari, hipertensiunea reprezintă unul dintre cei mai importanți. Sunt 1,4 miliarde de hipertensivi în toată lumea, iar peste 10 milioane mor din cauza hipertensiunii arteriale. Tensiunea arterială este principala cauză pentru accidentele vasculare cerebrale, a infarctului miocardic acut, a bolii cronice de rinichi și a insuficienței cardiace.
Măsoară-ți tensiunea!
De mult tensiunea ridicată nu mai este o afecțiunea a celor în vârstă. Foarte multe persoane tinere sunt hipertensive, iar cauzele sunt diverse. Măsurarea tensiunii arteriale este primul pas către o viață mai lungă. „Vedem în ultimii ani foarte mulți tineri (20-40 de ani) cu hipertensiune arterială care, în urma evaluării algoritmului de diagnostic pentru hipertensiune secundară se dovedesc a avea forme cu debut precoce de hipertensiune arterială esențială, primară.”, spune Prof. Dr. Doina Dimulescu în calitate de Președinte al Societății Române de Hipertensiune. Hipertensiunea arterială este evident cea mai frecventă patologie cardiovasculară asociată cu riscul de apariție a infecției cu Covid-19 și cu o evoluție mai severă. O valoare mai mare de 140/90 milimetri coloana de mercur (mm Hg) înseamnă hipertensiune. O tensiune bună, normală, „de avitoar”, cum se mai spune în popor este cea de 120/80, care s-a dovedit că are multe beneficii pentru sănătate. Investește într-un tensiometru și măsoară-ți tensiunea cel puțin săptămânal, chiar dacă te știi sănătos.
Hipertensivii cu COVID19
Medicii ne asigură că nu e nici mai rea și nici mai bună evoluția pacienților cu virus SarsCov2 care se află sub tratament cu inhibitori de enzimă de conversie sau sartani. Dar în niciun caz nu trebuie să se întrerupă administrarea acestor medicamente atunci când ele se află în schema de tratament a pacienților care dezvoltă Covid-19.
Hipotensiune pentru hipertensivi?
Sunt situații când un hipertensiv aflat sub tratament să aibă valori ale tensiunii destul de mici. Ai spune că este foarte ciudat, însă medicii au câteva explicații. „Atunci când un pacient hipertensiv începe să facă hipotensiune, de cele mai multe ori există un factor extern care ar putea determina acest lucru. Poate a avut vărsături, poate a avut diaree, poate nu s-a hidratat corespunzător. Dacă însă, începe să facă hipotensiune în absența acestor factori externi, e posibil ca tratamentul să fi fost recomandat într-o doză prea mare sau poate fi vorba de pseudo hipertensiune, adică de fapt nu avea nevoie de tratament antihipertensiv. Poate că este un hipertensiv care are doar o hipertensiune ușoară, care poate fi controlată doar prin schimbarea stilului de viață. Dacă nu se identifică nici aceasta categorie de pacient, și pacientul hipertensiv anterior face cu adevărat hipotensiune, atunci prezentarea la medic este imperioasă, pentru că poate fi o complicație renală sau o problemă cardiacă mai severă. O hipotensiune adevarată, scaderea tensiunii arteriale sistolice sub 90, implică o prezentare la medic și un consult care depășește limita consultației online.”, spune Conferențiar Universitar Dr. Elisabeta Bădilă, Președinte Grup de Lucru Hipertensiune Arterială, Societatea Română de Cardiologie.
Medicația pentru hipertensiune trebuie schimbată după un timp?
Mulți cred că organismul începe să nu mai reacționeze când o substanță este folosită foarte mult timp, inclusiv când vorbim de un tratament medicamentos pe termen lung. Însă lucrurile nu stau așa. Medicamentele sunt recomandate pacientului în funcție de bolile asociate și vor fi schimbate doar în cazul apariției altor afecțiuni sau a evoluției bolii din diverși factori, dar în niciun caz pentru că substanțele respective numai sunt eficiente după un anumit timp. „Pe masură ce anii trec, dacă apar dovezi noi legate de anumite scheme terapeutice sau combinații sau clase de medicamente, lucrurile se pot schimba. Nimic nu este imuabil, nimic nu este bătut în cuie. În principiu, schema de tratament nu trebuie schimbată la un anumit interval, iar menținerea stablității este unul din principalele lucruri pe care ni-l dorim și noi și pacienții, prin scheme cât mai simple„ conchide Dr. Elisabeta Bădilă.
Text: Luminița Tăbăran
Foto: 123RF
Citește și:
10 simptome care ascund boli de inimă
Masuri neobisnuite pentru a scadea rapid tensiunea arteriala
Scade tensiunea arteriala cu alimentele potrivite