În general se apreciază că între 10 și 12% din femei suferă regulat de incontinenţă urinară, cu o prevalenţă mult mai mare la anumite grupuri de vârstă.
Deşi este de obicei asociată cu înaintarea în vârstă, incontinenţa urinară, ce presupune pierderea involuntară de urină, poate apărea și la
vârste mai tinere, făcând astfel viața și mai neplăcută celor care suferă de așa ceva.
Incontinenţa urinară reflectă deseori o afecţiune de fond şi poate fi de obicei tratată, chiar şi la vârstnici. Prin îngrijire adecvată, circa 70% din cazurile de incontinenţă urinară pot fi diminuate (există mijloace moderne în acest sens) sau chiar vindecate.
Efecte
Netratată însă, incontinenţa urinară nu dispare, ci se poate agrava, ducând la infecţii ale vezicii sau ale căilor urinare, iar prezenţa pe piele a urinei poate provoca afecţiuni dermatologice. În cazurile în care tratamentul incontinenţei urinare nu dă rezultate, pacienţii pot evita asemenea complicaţii folosind absorbantele speciale.
Femeile sunt mai predispuse la incontinenţă urinară decât bărbaţii, parţial din cauza planşeului pelvin (un grup de ţesuturi şi muşchi ce slăbesc şi se lasă cu vârsta sau după naşteri).
Deşi incontinența urinară poate fi de mai multe feluri, cea de efort este de departe cel mai des întâlnită afecţiune de acest tip şi apare de obicei în urma unui efort brusc, precum tusea, strănutul sau ridicarea de greutăţi, acţiuni care supun vezica urinară unei presiuni. În condiţiile în care musculatura pelvină este deja afectată, acest lucru determină pierderi de urină constante ce cauzează o neplăcere majoră femeii.
De aici până la degradarea vieții nu e decât un pas. Disconfortul resimțit de persoana în cauză duce deseori la efecte asupra dispoziţiei, tonusului psihic, la limitarea relațiilor sociale, însoţindu-se uneori de grade variabile ale depresiei.
Teama de a nu pierde involuntar urină influențează și viața sexuală, femeia în cauză refuzând sub diverse pretexte actele sexuale, ajungând chiar și la renunțarea la viața intimă și nu de puține ori la îndepărtarea partenerului.
Ce e de făcut
Pe lângă diagnosticarea și tratarea corectă, dar și folosirea de produse existente pe piață menite să facă viața persoanei în cauză mai ușoară, o serie de măsuri pot să diminueze efectele incontinenței urinare:
| aportul moderat de lichide
| renunțarea la lichide carbogazoase, alcool sau cafea, care pot irita vezica urinară
| evitarea fructelor cu un conținut ridicat de apă (pepene verde) sau diuretice (cireșe, struguri)
| revizuirea medicației în curs, întrucât unele dintre medicamente stimulează eliminarea urinei
| efectuarea de exerciții cu rolul de a întări musculatura pelvină – în timpul urinării, se oprește jetul pentru 2-3 secunde la început, pentru ca ulterior durata să crească, prin contractarea mușchilor pelvini; acest exercițiu se repetă de mai multe ori pe zi.
Citește și:
Fereste-ti copilul de infectiile urinare!
Infectiile urinare netratate distrug rinichii
Cancerul de col uterin – metode si sfaturi de preventie de la specialistii in ginecologie
Articol preluat din ediția de aprilie 2016 a revistei Femeia.
Autor: Cătălina Oprea
Foto: Guliver/Thinkstock