Esti aici
Femeia.ro > Featured Homepage > Artrita: cauze, simptome, tratament, dietă

Artrita: cauze, simptome, tratament, dietă

Artrita

Sezonul rece acutizează simptomele specifice ale unor boli. Artrita nu este o excepție, temperaturile scăzute agravând procesul inflamator.

Artrita este un eveniment inflamator. Ca urmare, apar semnele clasice ale inflamației: articulația afectată se umflă, doare, se supraîncălzește și se înroșește Umiditatea și temperaturile scăzute predispun la un flux sangvin încetinit, mușchii se contractă, punând presiune pe nervi, ceea ce duce la apariția durerilor. Mai mult, în timpul iernii depunem mai puțină activitate fizică, iar acest lucru face ca articulațiile să devină rigide și dureroase.

Cauzele artritei

Există numeroase forme de artrită (inflamație articulară), care au cauze diferite. Cele mai frecvente:

Infecțiile sunt adesea responsabile pentru artrită. Bacteriile sau alți agenți patogeni pot infecta direct o articulație, printr-o rană. În plus, inflamația poate fi transmisă de la o sursă de infecție din organism, prin sânge, în articulație (de exemplu, infecție cu herpes, cum ar fi herpesul buzelor).

Într-o boală autoimună, sistemul imunitar, adică apărarea proprie a organismului, atacă în mod eronat și distruge propriile articulații și țesuturi. Bolile autoimune includ psoriazisul, bolile inflamatorii cronice intestinale, cum ar fi Crohn și colita ulcerativă, și artrita reumatoidă.

Uzura mecanică apare la persoanele ale căror articulații sunt intens folosite profesional (pianiști sau sportivi de performanță).

Citește și: Alergia la frig. Ce reprezintă și cum se tratează?

Simptomele artritei

În artrită, simptomele tipice sunt durerea, tumefierea, supraîncălzirea, roșeața și mobilitatea redusă a articulației afectate. Se poate forma, de asemenea, lichid în articulație (efuziune articulară). În funcție de cauza inflamației articulare, apar simptome specifice. Artrita reumatoidă, de exemplu, se caracterizează prin dureri articulare nocturne și de dimineață, rigiditate a articulațiilor dimineața și, de obicei, umflarea degetelor. În cazul unui atac de gută, articulația piciorului este înroșită, supraîncălzită și foarte dureroasă.

Frigul, un factor determinant

Când este frig, organismul este în stare de urgență: organele vitale și creierul sunt alimentate cu sânge, însă sistemul nervos periferic, adică brațele și picioarele, deci și articulațiile, funcționează mai greu. Frigul reduce vâscozitatea lichidului articular, astfel încât articulațiile sunt insuficient lubrifiate. Ca urmare, durerea, resimțită la frecare, crește. Un lucru, mai presus de toate, ajută împotriva durerii: să-ți menții organismul cât mai cald posibil. Mănușile, paltoanele groase și pantalonii lungi pot proteja contra frigului. Foarte important: în ciuda durerii și frigului, mișcă-te, deoarece, atunci când articulațiile nu sunt folosite, ele produc mai puțin lichid articular și durerea se agravează. De asemenea, o baie caldă și un masaj blând pot avea efect calmant. Numai prin mișcare este stimulată lubrifierea articulară.

Dieta pentru articulații

Este foarte importantă pentru a ține sub control procesele inflamatorii. De aceea, nu mânca prea multă carne (nivelul crescut al acidului uric este asociat cu umflarea sau inflamarea articulațiilor, în special în picioare și în degetele mari de la picioare). În schimb, fructele, salatele, legumele, orezul, produsele lactate degresate și peștele (somon, hering sau ton) sunt potrivite. Utilizează uleiuri presate la rece (de măsline, nucă sau din semințe de in). Atenție însă, o simplă schimbare în dietă nu este suficientă. Pentru a oferi articulațiilor mobilitate, ai nevoie de exerciții fizice regulate, de preferință activități ritmice.

Citește și: 10 mituri despre sâni și adevărul din spatele lor

Terapii diverse

În cazul artritei, terapia depinde de cauza acesteia. În principiu, următoarele măsuri terapeutice sunt luate în considerare:

  • Analgezice;
  • Medicamente antiinflamatoare;
  • Antibiotice, numai în infecțiile acute;
  • Imunosupresoare (medicamente care suprimă apărarea proprie a organismului), numai pentru inflamațiile ce apar în cazul bolilor autoimune;
  • Operații (chirurgie) minim invazive;
  • Fizioterapie (de exemplu, pentru inflamația articulară cronică, în care articulațiile sunt rigidizate)

Prevenția, cea mai bună soluție

Artrita poate fi prevenită prin exerciții fizice regulate, în care toate articulațiile sunt supuse unui efort uniform (de exemplu, mersul zilnic, înotul, ciclismul și gimnastica). Este important să tratezi rapid orice leziuni (cum ar fi o rană deschisă pe genunchi) și în mod corespunzător, astfel încât inflamația să nu se răspândească la articulație.

Obezitatea dăunează articulațiilor

Întotdeauna citești că excesul de greutate dăunează sănătății. Dar când anume trebuie să te îngrijorezi? Încă unu sau două kilograme în plus nu au urmări negative. În principiu, cu toate acestea, cu cât trebuie să susțină mai puțină greutate, cu atât straturile cartilajului sunt mai puțin supuse riscului de uzură. Indicele de masă corporală (IMC) te poate ajuta să determini dacă ești supraponderală: greutatea (în kilograme) împărțită la înălțime (în metri) la pătrat. Dacă IMC este mai mare de 25, trebuie să ajustezi dieta și să faci exerciții fizice. Valorile peste 30 ale IMC sunt un real pericol pentru articulații.

Elasticitate pentru țesuturi

De mare ajutor în întreținerea articulațiilor este colagenul (disponibil în farmacii fără prescripție medicală), o proteină bogată în aminoacizi, componenta principală a țesutului conjunctiv (cartilaj, oase, tendoane, ligamente). Colagenul oferă elasticitate și protejează contra presiunilor externe. O opțiune de tratament natural este colagenul hidrolizat. Acesta este absorbit neschimbat prin intestinul subțire și întărește cartilajul articular.

 

 

 

Text: Grigoriana Brujan

Sursă foto: iStock

Comments

comments

Lasă un răspuns