Esti aici
Femeia.ro > Sanatate > Medical > Autoimunitatea sau atacul organismului asupra lui însuși

Autoimunitatea sau atacul organismului asupra lui însuși

Sistemul imunitar ne ferește constant de pericole externe care ne-ar amenința viața. La fel de bine, poate declanșa și autodistrugerea propriului organism. Când devine posibil acest lucru și, mai ales, ce e de făcut în această situație?    

Ce este autoimunitatea

Când este sănătos, corpul dispune de un mecanism bine pus la punct de apărare împotriva unui atac constant al microorganismelor din exterior, precum virusurile, bacteriile și paraziții. Acest mecanism de apărare se numește sistem imunitar și, când el nu funcționează cum se cuvine (și devine hiperactiv), începe să atace și să distrugă chiar celulele și țesuturile din organism. Aceste reacții ieșite din comun ale sistemului imunitar constituie autoimunitatea.

Cine este predispus la bolile autoimune

Cercetări recente au scos la iveală că bolile autoimune apar cu preponderență în țările dezvoltate. Cei care trăiesc fără confortul vieții moderne și nu dispun de cele mai elementare condiții de trai, precum apă curentă, mașini de spălat sau toalete moderne, nu sunt afectați de aceste boli. La fel de bine, nici copiii crescuți la țară, care s-au jucat în țărână și au stat în prezența animalelor nu dezvoltă la maturitate astfel de tulburări inflamatorii. Care este explicația? Expunerea sistematică la virusuri și bacterii care provoacă infecții de tot felul învață sistemul imunitar să recunoască ce este străin organismului și ce suntem noi de fapt.

Cine este predispus să facă o boală autoimună? În mod special femeile în proporție de 75%! – , afecțiunile autoimune numărându-se printre primele zece cauze de deces al femeilor trecute de 65 de ani. 

Simptome

Cele 80 de afecțiuni autoimune descoperite până în prezent pot avea diferite moduri de manifestare, ceea ce poate face dificilă diagnosticarea. Totuși există câteva simptome clare și comune care nu pot fi trecute cu vederea, precum durerea care nu trece, epuizarea și inflamarea corpului, inclusiv a organelor și a încheieturilor. De asemenea, problemele digestive sunt des întâlnite (cum ar fi balonarea, arsurile, crampele și sindromul colonului iritabil), dar și avorturile repetate și aparent inexplicabile pot trage un semnal de alarmă în acest sens.

Cauze

Conceputul de autoimunitate n-a fost acceptat de lumea medicală mondială decât prin anii ’50-’60, când au fost stabilite principalele cauze ale apariției bolilor autoimune – din considerente genetice sau din cauza unor triggeri externi, ce țin de mediul și felul în care trăim. Virusuri precum HIV, tuberculoza, herpesul sau Epstein-Barr sunt capabili să afecteze optima funcționare a sistemului imunitar, pe când bacteria Klebsiella a fost depistată la cei care suferă de artrită reumatoidă sau spondilită anchilozantă. În plus, anumite medicamente (precum antibioticele) pot dezechilibra sistemul imunitar. Iar pesticidele și metalele grele modifică structura celulelor, ceea ce determinăsistemul imunitar să atace asemenea „invadatori“. Așadar, ca răspuns la un declanșator cunoscut sau necunoscut, sistemul imunitar începe producerea anticorpilor care, în loc să lupte cu infecțiile, atacă chiar țesuturile organismului.

Tratament

Tratamentul clasic pentru bolile autoimune constă în reducerea activității sistemului imunitar prin administrarea de corticosteroizi precum medrol, prednison, dublată de o dietă hiposodică. Însă există numeroase alte feluri – chiar și naturale – în care să abordăm aceste afecțiuni. 

Cum tratăm bolile autoimune

Verifică dacă ai infecții ascunse (precum o candidoză, virusuri sau bacterii, Lyme) și, dacă răspunsul vreunei analize este pozitiv, trateaz-o.

Testează-te pentru alergii alimentare sau urmează un regim alimentar care să înlăture majoritatea posibililor alergeni.

Testează-te pentru boala celiacă, dar și pentru toxicitate la metale grele. Intoxicarea cu mercur sau cu alte metale pot cauza autoimunitate.

Verifică dacă ai probleme la intestine. Sindromul colonului iritabil poate fi cauza apariției autoimunității.

Consumă nutrienți precum uleiul de pește, vitaminele C și D și probioticele pentru a calma reacția sistemului tău imunitar.

Fă sport în mod regulat! Mișcarea este un antiinflamator natural.

Încearcă să scazi nivelul stresului, deoarece o presiune prea mare asupra ta poate înrăutăți răspunsul sistemului imunitar. Pentru relaxare, mergi la masaj, apucă-te de meditație, de yoga sau orice hobby cu efect de deconectare.

Bumbi

Specialiștii susțin că există o adevărată epidemie de alergii în întreaga lume: 60 de milioane de oameni sunt alergici, 30 de milioane de persoane sunt astmatice și 24 de milioane prezintă tulburări autoimune. Cel mai des întâlnite boli autoimune sunt artrita reumatoidă, lupusul, scleroza multiplă, psoriazisul, boala celiacă și tiroidismul.

Bolile autoimune reprezintă hiperactivitatea sistemului imunitar, în timp ce hipoactivitatea presupune ca organismul să cadă pradă „invadatorilor“ și să devină vulnerabil în fața infecțiilor.

 

Citește și:

Articol preluat din ediția de septembrie 2017 a revistei Femeia.
Autor: Alexandra Rotărescu
Foto: Guliver/Thinkstock

Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus