Esti aici
Femeia.ro > Sănătate > Medical > La zi, despre coronavirus: răspunsuri de la specialist

La zi, despre coronavirus: răspunsuri de la specialist

Zi de zi, clipă de clipă suntem copleșiți de știrile legate de coronavirus. Informații care la începutul pandemiei erau date drept absolut sigure, acum sunt puse sub semnul întrebării sau chiar negate. Veștile se succed cu o rapiditate uimitoare și tot mai mulți, experți sau doar închipuiți, își dau cu părerea despre coronavirus, încât nu știi ce să mai crezi. Soluția e să obții răspunsuri de la un specialist.


Ce așteptăm din partea acestui virus și de ce continuă să ne surprindă, ce putem ști despre răspândirea lui și ce putem face astfel încât să îi oprim evoluția ascendentă? Discutăm aceste aspecte cu dr. Adrian Matei, medic specialist epidemiolog la Institutul Oncologic “Profesor Dr. Al. Trestioreanu” București.

Dr. Adrian Matei, medic specialist epidemiolog

De-a lungul pandemiei s-a tot schimbat și conceptul nostru despre coronavirus. La început, în iarnă, cu toții spuneau sau sperau ca în vară virusul să dispară, dat fiindcă era asimilat gripelor, iar gripele nu se manifestă vara. Totuși, acum îl vedem mai sprinten ca oricând. De ce se întâmplă asta? De ce nu s-a comportat ca o gripă cumsecade, care dispare vara? A suferit mutații?

Noul coronavirus (SARS-CoV-2) a fost asimiliat frecvent cu gripa din punct de vedere al manifestărilor clinice asemănătoare (ex.febră, tuse, dificultăți de respirație), cât și al apariției concomitente a acestora în sezonul rece.

La începutul pandemiei, dar și în acest moment, informațiile pe care le avem despre SARS-CoV-2 sunt relativ puține comparativ cu alte virusuri. Din aceste motive, a existat speranța că acesta va dispărea odată cu venirea verii. Din păcate, acesta nu a dispărut, fiind chiar studii care au demonstrat rezistența la temperaturi de până la 60°C timp de aproximativ o oră.

Virusurile pot suferi mutații, iar pentru a evidenția mutațiile existente, cât și pentru a evalua posibilitatea de apariție a mutațiilor sunt necesare studii extensive.

Ce înseamnă cu adevărat „asimptomatic“? Asimptomatic este și unul care, deși nu se simte 100% în apele lui, totuși este funcțional, își duce boala pe picioare? Cum poate fi contagios un asimptomatic? Unde este prezent virusul, dacă el nu strănută și nu tușește? Dacă la el virusul nu este activ, cum se activează la un alt om?

Asimptomaticul este o persoană care nu prezintă simptome clinice respectiv: tuse, strănut, durere în gât etc. Virusul este activ în astfel de persoane, dar organismul lor reușește să lupte eficient și astfel nu se produce apariția simptomelor.

Persoanele asimptomatice prezintă riscul cel mai ridicat de a răspândi boala, deoarece ele nu știu că poartă virusul, au tendința să respecte mai puțin măsurile de prevenire și descoperă întâmplător existența lui – cum este exemplul persoanelor care se testează pentru a putea pleca în altă țară.

Atât în cazul pacienților simptomatici, cât și al celor asimptomatici, virusul este prezent la nivelul căilor respiratorii superioare – gură, nazofaringe, aceștia fiind contagioși nu doar prin tuse și strănut, ci și prin respirație, vorbit, de aceea este extrem de importantă purtarea măștii de protecție care să acopere nasul și gura.

Citește și: Conjunctivita ca simptom al infecției cu Covid-19. Când să te îngrijorezi

S-a cercetat precis ce concentrație de particule virale sunt necesare per unitatea de volum pentru a se produce infectarea? De ce alți factori mai depinde aceasta?

Nu există în acest moment studii care să poată spune cu precizie care este doza infectantă, acesta putând să difere în funcție de încărcătura de virus pe care o are persoana care elimină virusul, cât și de imunitatea persoanei care se infectează.

Expunerea la soare are valoare protectoare – în sensul în care se spune că radiația ultravioletă dezinfectează, plus că vitamina D este de ajutor imunității?

Radiațiile ultraviolete au rol de dezinfectare, reducând astfel persistența pe suprafețe a SARS-CoV-2, dar nu influențează transmiterea de la om la om.

Vitamina D ajută la reducerea răspunsului inflamator și la reducerea posibilității de apariție  a simptomelor COVID-19. Totuși, nu este recomandat să luați suplimente fără a discuta înainte cu medicul dumneavoastră, deoarece riscul de toxicitate ar putea fi ridicat pentru persoanele cu boli renale și hepatice.

Are sens să ne ferim în continuare să ieșim? Care categorii ar trebui să se ferească să iasă?

Putem ieși în continuare dacă respectăm măsurile de prevenire a transmiterii COVID-19: distanțarea fizică, purtarea corectă a măștii de protecție care să acopere nasul și gura, evitarea atingerii feței și realizarea igienei mâinilor ori de câte ori este nevoie.

Persoanele care ar trebui să evite pe cât posibil ieșirile și să respecte cu strictețe măsurile de prevenire sunt cele care au afecțiuni cardiace, pulmonare, oncologice, diabet, astm și obezitate.

„Trebuie să înțelegem că o regulă simplă precum distanțarea interumană ne ajută să luptăm cu acest virus și să demonstrăm că apartenența la o societate reprezintă mult mai mult decât socializare.”

La noi se vorbește mult despre mască, dar mai puțin despre menținerea distanței fizice. O simplă incursiune la supermarket ne arată că oamenii tind să se aglomereze, să se încrucișeze, să intre cu nerăbdare în spațiul personal al celuilalt, să se apropie unii de alții la câțiva centimetri, timp în care poartă mai mult sau mai puțin corect masca. Cât de importantă este menținerea distanței fizice? Oare pot fi educați oamenii să o mențină în condițiile în care „desenele pe asfalt“ sau abțibildurile cu „păstrați distanța“ au devenit simple decorațiuni?

Distanțarea fizică și purtarea măștii de protecție sunt măsurile de prevenire esențiale, nerespectarea acestora fiind motivul pentru care în acestă perioadă ne confruntăm cu un număr record de cazuri comparativ cu perioada de debut a pandemiei, în care aceste reguli erau respectate.

Schimbarea comportamentelor, obișnuințelor oamenilor este greu de realizat. Menținerea condițiilor de distanțare fizică reprezintă un efort atât pentru autorități, cât și pentru oameni. Trebuie să înțelegem că o regulă simplă precum distanțarea interumană ne ajută să luptăm cu acest virus și să demonstrăm că apartenența la o societate reprezintă mult mai mult decât socializare.

Citește și: Hipertensiv în pandemie, sfaturi de la medici

La ce pericole ne expun: o mască umezită? o mască păstrată în condiții neigienice și apoi refolosită? măștile „de unică folosință“ refolosite?

Măștile necorespunzătoare, fie ele din fabricație sau prin utilizarea incorectă, pun în pericol sănătatea persoanelor care le folosesc, deoarece acestea devin ineficiente în oprirea pătrunderii virusului în organism. Umezeala alterează structura materialelor din care acestea sunt fabricate, scăzând eficiența protecției oferite de acestea.

Prin reutilizarea măștilor de unică folosință ne expunem riscului de infectare atât prin scăderea eficienței protecției prin depășirea timpului și modului de întrebuințare pentru care au fost testate și avizate, cât și prin atingerea suprafeței contaminate a acestora.

Este extrem de important să folosim corect măștile de protecție – să acopere gura și nasul, să le schimbăm dacă acestea încep să se umezească, să evităm atingerea frecventă a acestora cu mâna și apoi să ne spălăm sau dezinfectăm mâinile.

Pe lângă spațiile cu aer închis, aglomerate, acum oamenii privesc cu neîncredere spațiile cu aer recirculat, cu aer condiționat. Ce pericole ne pun în față aceste spații? Cam cât timp putem petrece în ele cu risc minim și de unde începe riscul mare? Poate o instalație de ventilație sau de aer condiționat dintr-o clădire de birouri sau dintr-un mall să păstreze și să răspândească coronavirusul?

Transmiterea interumană a SARS-CoV-2 se realizează prin picături care pot ajunge la distanțe de până la 2 metri, motiv pentru care este recomandată păstrarea distanțării fizice de 1,5 – 2 metri. Prin utilizarea instalațiilor de ventilație sau aer condiționat se creează curenți de aer care poartă picăturile la distanțe mai mari de 2 metri, crescând astfel riscul de infectare pentru toate persoanele aflate în acel spațiu.

În prezent nu există studii care să arate că virusul poate să rămână și să se răspândească de la nivelul sistemelor de ventilație, în absența unei persoane infectate în acel spațiu. Totodată, este important ca aceste sisteme să fie curățate și dezinfectate regulat pentru a scădea riscul de transmitere a altor boli infecțioase asociate cu umiditatea existentă la nivelul componentelor acestor sisteme.

“Un stil de viață sănătos, o alimentație echilibrată și respectarea măsurilor de prevenire recomandate de autorități ne ajută să ne ferim de infecție.”

Din cercetările de până acum, în ce fel putem dobândi imunitate față de coronavirus?

Imunitate față de SARS-CoV-2 se poate dobândi prin trecerea prin boală sau vaccinare, care implică stimularea răspunsului imun și producerea de anticorpi, dar nu se cunoaște cu exactitate cât este de eficientă, care este legătura cu doza infectantă și care este durata de timp în care suntem protejați.

Ce măsuri putem lua pentru a ne crește imunitatea personală, pentru a ne feri de infectare sau pentru a preveni formele grave? Ajută vitaminele, anumite suplimente, expunerea la soare?

Imunitatea fiecărei persoane joacă un rol important în evoluția clinică a oricărei boli. Astfel, un stil de viață sănătos, o alimentație echilibrată și respectarea măsurilor de prevenire recomandate de autorități ne ajută să ne ferim de infecție. Un rol esențial în răspunsul imun față de orice boală infecțioasă este dat de aportul recomandat zilnic de vitamina C, D, magneziu și zinc.

Studiile realizate până în acest moment nu au dovedit eficiența utilizării de vitamine sau suplimente în prevenirea apariției infecției cu SARS-CoV-2.

Pentru a evita apariția unor probleme de sănătate legate de consumul excesiv este recomandată consultarea medicului dumneavoastră înainte de a lua vitamine sau suplimente.

De ce în ce mai multe voci spun că nu putem avea un vaccin eficient și a trebui să ne concentrăm pe găsirea unui medicament. Care sunt ultimele dezvoltări?

Momentan, nu există vaccinuri sau medicamente specifice pentru COVID-19. La nivel mondial, peste 150 de tratamente sunt în curs de testare prin studii clinice și sunt destinate doar pacienților cu forme grave. Aceste tratamente urmăresc 3 direcții:

• antivirale care urmăresc afectarea capacității de multiplicare a virusului în organism;
• imunosupresoare care urmăresc diminuarea răspunsului imun exagerat care afectează propriul organism în cazurile severe;
• anticorpi specifici, din plasma donatorilor care au trecut prin boală sau realizați în laborator.

Pentru a obține o eficiență cât mai bună, aceste medicamente au recomandări particularizate în funcție de formele de boală și complicațiile apărute.

Dintre toate medicamentele aflate în studii clinice, cele mai promițătoare rezultate pentru cazurile severe care necesită asistare respiratorie cu oxigen sau ventilare mecanică a fost dexametazona, un corticosteroid cu efect antiinflamator și imunosupresor care în studiile clince a scăzut mortalitatea pacienților cu ventilare mecanică cu o treime și a celor care necesită oxigen cu o cincime.

Un alt medicament cu rezultate bune, dar cu capacitate de producție și stocuri limitate la nivel mondial este Remdesivir, un antiviral recomandat pentru pacienții cu forme severe, care în studiile clinice a arătat o scădere a duratei de spitalizare de la 15 la 11 zile.

Citește și:

Interviu realizat de Roxana Melnicu

Foto: iStock, arhiva personală

Comments

comments

One thought on “La zi, despre coronavirus: răspunsuri de la specialist

Lasă un răspuns