Esti aici
Femeia.ro > Sanatate > Medical > Otita: Alo, se aude?

Otita: Alo, se aude?

Otita se numără printre cele mai comune afecțiuni din sezonul cald. Ea se manifestă atât cu înțepături, junghiuri, presiuni deranjante, cât și cu scurgeri auriculare, tulburări de echilibru și febră.

Deși este mult mai frecventă la copii, ea este de fapt o afecțiune de care suferă majoritatea adulților, în special cei care practică înotul.

Cauzele și simptomele otitei

Trei din patru persoane suferă cel puțin o dată pe an de otită, potrivit unor studii clinice la nivel mondial. Unele persoane pot avea otită fără dureri, ceea ce are repercusiuni grave pe termen lung, dacă nu este depistată și tratată adecvat (pierderea auzului, ciupercă auriculară). Otita poate fi o inflamare a membranei urechii medii, un blocaj sau o inflamare a canalelor înguste care leagă urechea medie de nas (trompele lui Eustachio) și/sau o inflamare a lanțului limfatic din sfera O.R.L. (țesutul ce leagă amigdalele de faringe).

Otita externă, numită și „urechea înotătorului”, apare cel mai des la persoanele care practică înotul sau la cele care nu elimină corespunzător excesul de apă din ureche după baie. Excesul de lichid în ureche duce la dezvoltarea şi persistenţa unei micoze, a unei ciuperci (asemănătoare cu mătreaţa de pe scalp) pe tegumentul care acoperă pavilionul auricular. De obicei, ea nu provoacă durere, ci doar mâncărimi sau scurgeri gălbui-închis, ușor de confundat cu excesul de ceară.

Acest tip de afecțiune apare și din cauza excesului în curățarea urechii cu bețișoare cotonate, întrucât cerumenul este mecanismul natural de igienizare și protejare a urechii. Medicii recomandă doar o curățare de suprafață a urechii (exteriorul ei, până la timpan) de excesul de ceară, cea care „prinde” microorganismele și le împiedică să ajungă după timpan și să provoace infecții severe.

Otita internă se manifestă cel mai des cu vertij, tulburări de echilibru, țiuituri, ca atunci când urechea este înfundată din cauza unor diferențe mari de presiune. Ea apare în pusee de hipertensiune, spondiloză cervicală, tumori sau afectări ale nervului vestibular, odată cu înaintarea în vârstă sau practicarea unor obiceiuri dăunătoare organismului (ascultarea la căști cu volumul maxim a muzicii). Aceasta poate fi cauzată și de diverse traumatisme la nivelul urechii, de per­forarea timpanului sau lovituri la nivelul capului.

Otita medie, cea mai frecventă formă, poate fi cronică sau ușoară. De origine infecțioasă, este supranumită „boală a copilăriei“ din cauză că micuții răcesc frecvent, iar eliminarea mucusului în exces nu se face adecvat (de obicei, abia după vârsta de patru ani copilul poate sufla nasul singur). Ea se declanșează din cauza acumulării de lichid în spatele timpanului sau de puroi și se manifestă prin febră (38-39ºC), dureri auriculare (în spatele urechii, prin junghiuri), scurgeri de puroi (nuanțe de galben-închis), înfundarea urechii, nevralgii, dureri în gât și tulburări de somn.

Ea apare și în urma răcelilor netratate, amigdalitelor virale, rinitelor alergice, sinuzitelor, infecțiilor tractului respirator (roșu în gât, laringită, faringită, traheită, bronșită, pneumopatie, pneumonie) sau infecțiilor dentare.

Cum poate fi prevenită

Pentru a preveni apariția oricărei forme de otită, medicii recomandă:

  • | Evitarea folosirii în exces a bețișoarelor de urechi;
  • | Evitarea curățării urechii numai cu prosopul sau cu aer cald (este recomandată o combinație ușoară atât a prosopului, cât și a bețișorului, fără a atinge interiorul urechii);
  • | Suflarea cel puțin de două ori pe zi a nasului, pentru eliminarea excesului de mucus de la nivelul sinusurilor;
  • | Tratarea adecvată a tuturor formelor de rinită, sinuzită, alergie sau răceală;
  • | Evitarea curenților reci de aer;
  • | Nerecurgerea la automedicație;
  • | La orice semn de presiune, junghi, scurgere la nivelul urechii, trebuie consultat un medic orelist.

Efecte pe termen mediu și lung

Netratată, orice formă de otită duce la diminuarea auzului, repetate infecții locale, mastoidită, otomastoidită, in­fecții cerebrale, infecții locale sau tromboză de sinus cavernos. Unele dintre aceste complicații sunt foarte grave, cum ar fi timpanoscleroza (îngroșarea și rigidizarea timpanului) și atelectazia (subțierea și retracția timpanului, care se mulează pe oscioarele din urechea medie), care duc la surzire completă, paralizie facială, cheaguri de sânge pe creier sau amețeli cronice.

Una dintre cele mai comune, dar relativ ușoare consecințe ale otitei este așa-numitul „dop de ceară”, care apare din cauză că agentul de curăţare natural al urechii lucrează în exces, din obișnuință. În unele cazuri, dacă nu este îndepărtat corespunzător și frecvent (o dată la 3-6 luni, în funcție de severitate), poate duce la infecții ale urechii, sângerări și otite mai dese. În aceste cazuri, dopurile se elimină eficient și rapid printr-o simplă vizită la un medic orelist.

Citește și:

Ce este diverticuloza și cum poate fi prevenită

Vezica neurologica: cauze, tipologii si tratament

5 reguli noi pentru sanatate

Articol preluat din ediția de mai 2016 a revistei Femeia.

Autor: Nicoleta M Dumitrașcu

Foto: pixabay


Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus