Esti aici
Femeia.ro > Sănătate > Medical > Sistemul endocrin, vital pentru supraviețuire

Sistemul endocrin, vital pentru supraviețuire

sistemul endocrin

Ești puțin irascibilă, nu te simți în apele tale? Sistemul endocrin trebuie să fie de vină! De câte ori nu ne-am plâns din cauza hormonilor, fără ca măcar să știm cum se formează și ce funcții cruciale îndeplinesc în organism?!

Esențiali pentru buna noastră funcționare și, de fapt, pentru supraviețuire, hormonii formează sistemul pe care se bazează toate celulele din organismul nostru pentru a trimite informații și comenzi prin tot corpul. Mai exact, sistemul endocrin este acea rețea de glande care reglează funcții vitale în corp, precum metabolismul, temperatura, somnul, reproducerea, creșterea și, nu în ultimul rând, starea noastră de spirit.

Puțină istorie

Termenul „hormon“ nu are o vechime mai mare de un secol. Și asta în ciuda faptului că studiul endocrinologiei datează încă de acum 2000 de ani, din China, însă vindecătorii din acea perioadă nu aveau încă o denumire pentru chimicalele extrase din urina umană, de pildă, și folosite în scopuri medicale. Abia în 1902, fiziologii britanici William Bayliss și Ernest Starling au ajuns la o concluzie fundamentală: chimicalele pe care le-au denumit ulterior hormoni controlează, de pildă, secrețiile pancreasului, descoperire care a permis cercetări mai amănunțite ale unui domeniu atât de important pentru sănătatea întregii omeniri. Termenul „endocrin“ (gr. endo, dinăuntru, și crinis, a secreta) a stârnit un interes major din partea oamenilor de știință, care și-au concentrat tot mai mult atenția asupra întregului sistem endocrin încă de la începutul secolului al XX-lea.

Citește și: Tiroida ta funcționează corect? Un control virtual pentru tine!

Context medical

Pentru a pune totul într-un context medical, trebuie să știm că sistemul endocrin este compus din hipofiză, glandele tiroidă, paratiroidă, suprarenală, dar și pancreasul, ovarele (la femei) sau testiculele (la bărbați) și că afectează aproape toate organele și celulele din corp. Cu toate că hormonii circulă prin tot organismul, fiecare tip de hormon este destinat doar anumitor organe și țesuturi. Sistemul endocrin primește ajutor de la organe precum rinichi, ficat, inimă și gonade (testicule), care au funcții endocrine secundare. Glanda tiroidă, de pildă, secretă hormoni care afectează întregul organism, stabilind ritmul inimii, întreținerea pielii, creșterea, reglarea temperaturii, fertilitatea și digestia. Astfel, glanda tiroidă devine centrul de control metabolic al trupului uman. Cu alte cuvinte, creierul, inima, funcția rinichilor, dar și temperatura corpului, creșterea acestuia și puterea musculaturii sunt toate controlate de tiroidă.

Când sistemul endocrin dă rateuri

Ce se întâmplă totuși când nu funcționează ceva cum trebuie în sistemul endocrin? Când apar probleme endocrine, fie hormonii au un nivel prea scăzut sau prea crescut, fie corpul nu răspunde în mod adecvat hormonilor. Stresul, infecțiile și orice schimbare în componența sângelui și a echilibrului electroliților pot influența nivelul hormonilor din organism.

Cel mai des întâlnită afecțiune endocrină este diabetul, adică situația în care organismul nu mai produce cum ar trebui glucoză, ca urmare a unei cantități insuficiente de insulină. Iar dacă organismul produce totuși insulină, diabetul apare din cauza faptului că el folosește insulina în mod incorect.

O altă afecțiune frecventă a sistemului endocrin este hipotiroidismul, cazul în care glanda tiroidă nu produce destui hormoni tiroidieni cât ar avea nevoie corpul pentru a funcționa optim. Fără tratament, un pacient cu hipotiroidism ajunge să aibă o calitate a vieții precară, iar cu tratament, dispar sau sunt simțitor estompate simptome precum: epuizare, luat în greutate, dureri în mușchi și articulații, căderea părului, depresie, probleme de concentrare și memorie, ciclu menstrual neregulat (în cazul femeilor).

Pentru a trata bolile endocrine, e suficient să reglăm nivelul hormonilor din organism sau, în cazul unor tumori, să le extirpăm. Totuși, reglarea hormonilor presupune un tratament personalizat, care să ia în seamă toate aspectele problemei – ca stil de viață al pacientului, moștenire genetică etc. –, având în vedere că reglarea nivelului unui hormon poate strica echilibrul altui hormon.

Citește și: „Ura ne îmbolnăvește, iubirea ne ține în viață” interviu cu gen. prof. dr. Constantin Dulcan

Funcții esențiale ale sistemului endocrin

Sistemul endocrin controlează următoarele procese în organism:

  • creșterea și dezvoltarea
  • metabolismul
  • reproducerea
  • homeostaza (capacitatea organismului de a menține în limite optime temperatura corporală, pH-ul sangvin și tensiunea arterială)
  • reacția corpului la stimuli externi precum stresul și/sau răni.

Știai?

  • Stresul determină sistemul endocrin să secrete un nivel ridicat de hormoni pentru a ajuta corpul să producă mai multă energie în încercarea de a se adapta la noile condiții de trai. Spre exemplu, hipofiza și suprarenalele vor produce adrenalină pentru a crește volumul de sânge pompat din inimă spre mușchii care acoperă scheletul. Totuși, o perioadă îndelungată de stres intens poate cauza apariția unui dezechilibru al sistemului endocrin și, implicit, a unor boli precum Basedow-Graves, obezitate și disfuncție gonadală.

  • Înainte ca românul Nicolae Paulescu să inventeze insulina (hormonul secretat de pancreas) și canadienii Frederick Banting si Charles Best săși asume meritele pentru crearea unui produs atât de revoluționar, cei care sufereau de diabet tip I decedau înainte de a împlini 18 ani. Cu insulină, aceștia pot trăi până la adânci bătrâneți.

  • Alcoolul are un impact major asupra sistemului endocrin, în sensul că dereglează nivelul de zahăr din sânge, reduce testosteronul la bărbați și crește riscul de apariție a osteoporozei la femei.

  • Fără sistemul endocrin n-am putea trăi, având în vedere că nu am avea cum să digerăm și să absorbim mâncarea, nici să ne detoxificăm organismul sau să ne menținem echilibrul în ceea ce privește aportul de minerale și de apă.

 

Citește și:

Articol preluat din ediția de noiembrie 2019 a revistei Femeia.
Autor: Alexandra Rotărescu
Foto: iStock.com

Comments

comments

Lasă un răspuns